Am reintrat în recesiune?

„Am avut o crestere mare în trimestrul 3 și în trimestrul 4 am avut o scădere de 0,2%. Dacă vom avea încă o scădere de 0,2 sau 0,1, statistic vom intra în recesiune”, declara Vasilescu. Analiştii au căzut de acord, exporturile sunt pe minus, in principal din cauza crizei din zona euro, producţia industrială este în scădere iar consumul are şanse slabe de revigorare. Agricultura nu mai are niciun cuvânt de spus în această perioadă din an.

Produsul intern brut al României a scăzut, în ultimul trimestru din 2011, cu 0,2% față de trimestrul anterior. Pentru primul trimestru din 2012, reprezentanții opoziției, în frunte cu Victor Ponta, dar și majoritatea analiștilor economici, se asteaptă la o scădere a PIB, pe baza principalilor indicatori economici care au înegistrat scăderi în primele trei luni din an. Datele Institutului Național de Statistică (INS) vor fi publicate la 5 mai.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), ritmul de creştere a exporturilor scade semnificativ, de la 20,5% la 7,4%, pe fondul intrării în recesiune a zonei euro, principalul partener comercial al României. În acelaşi timp, CNP estimează că importurile îşi vor reduce avansul cu numai 5,6 puncte procentuale, de la 16,7% anul trecut la 11,1%. Astfel, deficitul comercial este aşteptat să crească de la 7,46 miliarde euro la 9,97 miliarde euro (FOB/FOB), sau de la 9,7 miliarde euro la 12,48 miliarde euro (FOB/CIF).

Consultantul finaciar Ionel Blănculescu, secretar general al Consiliului pentru Mediul de afaceri demonstrează contrariul.

„Teoretic, dacă în trimestrul al II-lea al anului 2012 am intra în acea recesiune tehnică, cu care suntem amenințați, ar însemna că trimestrul IV din anul 2011 a fost cu scădere, urmat de trimestrul I din 2012, tot cu scădere. Nimic mai fals! Scăderea de 0.2% din trimestrul IV nu poate fi considerată scădere, ci descreștere economică, deoarece s-a raportat la o creștere de 4.4%. Ca să fi fost scădere, ar fi însemnat ca trimesrul IV din anul 2011 să prezinte o scădere nu de 0.2%, ci de 4.5%, astfel încât să anuleze trimestrul anterior, să între pe axa minus și chiar primele 3 trimestre, ca medie. Totodată, trimestrul I din 2012 ar trebui să prezinte de asemenea o scădere față de cei -4.5%, ceea ce de fapt nu s-a întâmplat și sigur nu se va întâmpla, cu toate condițiile meteo necorespunzătoare din februarie. Să mai clarificăm un termen, care bântuie în aceste zile și anume creștere economică negativă, cu care ne-am confruntat, nimic mai fals, din nou! Când economia se află de la zero în sus, este în creștere, când se află de la zero în jos, pe axă minus, cum am fost în anii 2009 și 2010, -7.3%, respectiv -1.2%, este în scădere. Creștere economică negativă înseamnă în primul rând că ne situăm pe axa minus, unde creșterea se produce, din punct de vedere matematic, invers, crești de la -7 la -4. Raportat la exemplul celor doi ani de mai sus, putem spune că economia României a prezentat o creștere economică negativă în anul 2010 față de anul 2009, crescând de la -7.3% la -1.2%”, a explicat Blănculescu.

Analistul economic Ilie Şerbănescu este convins că am intrat în recesiune de la 1 aprilie, susţinând că, oricum, creşterea economică de anul trecut a fost una fragilă. Şerbănescu spune că acum se face simţită plecarea Nokia şi scăderea comenzilor la Dacia. El este de părere că România nu poate face nimic, întrucât ţara noastră nu se poate autoadministra, economia naţională fiind condusă de companii străine,.

„Nu este nicio soluţie. Suntem o colonie străină. Ceea ce exportăm este produs tot de companii străine. Ei au petrolul, gazele, distribuţia de gaze, distribuţia de carburanţi, întreaga industrie neferoasă, feroasă, construcţia de maşini, construcţia auto, materiale de construcţii, bănci, telefonia mobilă, telefonia fixă, asigurările…Mai avem ceva?”, ne-a spus Şerbănescu.

Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 2,5%, după un avans de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, dar activitatea economică a încetinit în intervalul octombrie-decembrie faţă de trimestrul al treilea, înregistrând o scădere cu 0,2% ca serie ajustată.

Creşterea economică de anul trecut, de 2,5%, a fost susţinută în principal de evoluţia din agricultură, cu un plus de 11,3%, şi industrie, domeniu care a înregistrat un avans de 5%.

Pentru acest an, FMI şi Comisia Europeană estimează un avans economic de 1,5-2%, în timp ce bugetul este construit pe o creştere economică de 1,8-2,3%.