Am tăiat mai puțini copaci. Volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut, în 2023, cu circa 1 milion de metri cubi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 37,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 32,3%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,9%, stejarul 10,6% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.

Lemnul recoltat în anul 2023, a fost destinat în proporţie de 95,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 mc /an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Potrivit sursei citate, anul trecut s-au recoltat 12,157 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 63,4% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (30,8%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (5,8%).

Comparativ cu anul 2022, în 2023 volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 10,4%, din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale s-a redus cu 8,5%, din păduri proprietate privată cu 8%, iar din pădurile proprietate publică a statului cu 1,7% .

În 2023, produsele lemnoase principale au reprezentat 72,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 22,9%, iar produsele lemnoase de igienă 4,9%. Volumul de masă lemnoasă recoltată din produse de igienă a scăzut cu 41,9% comparativ cu anul anterior, cel din produse secundare s-a redus cu 5% şi din produse principale cu 1,1%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 23,3% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Vest, 12% din regiunea Nord-Vest, 9,6% din regiunea Sud-Muntenia, 7,5% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,7% din regiunea Sud-Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare

Nord-Est (54,9%) şi Centru (51,1%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (42,1%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (46,3%), Sud-Vest-Oltenia (38,6%), Nord-Vest (35,6%) Sud-Est (31,1%) şi Sud-Muntenia (29,6%).

La nivel de judeţe, în anul 2023, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (12%), urmat de Harghita (7,3%), Neamţ (6,7%) şi Bacău (5,7%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Giurgiu (0,6%), Olt (0,5%), Ilfov, Ialomiţa, Galaţi şi Brăila (0,4%), Teleorman (0,3%), Constanţa (0,2%) şi Municipiul Bucureşti (sub 0,1%).

„Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2023, s-au efectuat tăieri de conservare pe 60,5% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 37,3%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,0% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,2%”, potrivit INS.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (4,7% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.