Ambasador Germania: Oraşele nemţeşti au o largă autonomie şi obţin mai mult din impozitele locale

„Germania nu are doar o cultură seculară a administraţiei comunale, ci şi în crearea unor tehnologii, de modele urbane, de comunicare (…). Oraşele noastre sunt deja în ziua de mâine”, a declarat Andreas von Mettenheim, la conferinţa „Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro?, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germanǎ (AHK Romania) şi MEDIAFAX.

Andreas von Mettenheim a adăugat că sunt două oraşe germane care „au contribuit la calitatea vieţii în toată lumea”, respectiv Munchen şi Dortmund.

Ambasadorul a mai arătat că Germania are foarte multe niveluri administrative, oraşele şi comunele germane având o autonomie largă, garantată prin Constituţie, în timp ce în România se discută astăzi dacă, în cursul regionalizării, ar trebui transferate competenţe „pe nivelurile existente sau suplimentare”.

Acesta a mai spus că oraşele germane obţin mult mai mult din resursele proprii, din impozitele locale decât cele româneşti şi cea mai importantă sursă de finanţare a comunelor din Germania este impozitul pe afaceri, care poate fi stabilit local.

„Totuşi, comunele germane sunt îndatorate masiv, şi e cu totul altă temă, care are de-a face cu faptul că sarcinile transferate comunelor de curând nu au fost acoperite şi cu încasări corespunzătoare”, a mai atras atenţia ambasadorul Germaniei.

Andreas von Mettenheim a apreciat că globalizarea, demografia şi evoluţia economică universală sunt provocări pentru oraşele germane şi româneşti şi că ambele ţări s-au dezvoltat structural comparabil din anii ’90.

„În Germania, de exemplu, în unele regiuni oraşele devin mai mici, iar populaţia îmbătrâneşte, pe când metropolele noastre cresc în continuare. În România oraşele nu au fost atât de afectate de reducerea populaţiei, în comparaţie cu zona rurală, dar şi în oraşele româneşti există zone în care se vede mai bine îmbătrânirea şi celelalte probleme”, a spus ambasadorul.

Andreas von Mettenheim a mai spus şi că participarea cetăţenilor la luarea deciziilor la nivel local se manifestă adesea informal, dând exemplu proiectul de reconstrucţie a Gării Centrale din Stuttgart, în care s-au implicat zeci de mii de persoane un timp îndelungat.

„Pot fi folosite media sociale pentru a avea o legătură directă cu cetăţeanul şi a îmbunătăţi serviciile comunale”, a spus diplomatul.

Ambasadorul a apreciat că românii şi germanii pot învăţa foarte multe lucruri unii de la alţii.

„Putem să învăţăm foarte multe unii de la alţii, pentru că soluţia cea bună nu este de o singură parte, şi dialogul este ceea ce defineşte relaţiile româno-germane”, a încheiat ambasadorul.

Peste 200 de persoane participă la conferinţa „Cities of Tomorrow”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană şi agenţia de presă MEDIAFAX.