„Amendamentul Fritz” riscă să ducă la pierderea fondurilor PNRR

Preşedintele grupului PPE, Manfred Weber, şi lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, îi atrag atenţia şefei executivului UE „asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România şi a riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) să contribuie neintenţionat la subminarea democraţiei româneşti” şi solicită „atenţia şi acţiunea urgentă a Comisiei.”

Cei doi lideri susţin în scrisoare că „Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează direct mandatul unui ales oficial, Dominic Fritz, primarul Timişoarei, provocând preocupări că legislaţia a fost menită să vizeze un singur caz individual şi nu o chestiune generală legală”.

„Această lege reprezintă unul dintre ultimele jaloane ale reformei pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a accesa ultima tranşă de fonduri nerambursabile din cadrul MRR. Anterior, Agenţia Naţională de Integritate constatase că Fritz se afla într-o situaţie de conflict de interese administrativ din cauza unei chestiuni procedurale minore legate de un plan urbanistic zonal din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său – o acuzaţie pe care mai mulţi observatori independenţi (precum Fundaţia Konrad Adenauer din România) au calificat-o drept ‘fabricată’. Fritz a pierdut recursul final împotriva acestei decizii în 2026, la zece zile după ce Consiliul Magistraturii din România îl inclusese pe o ‘listă neagră’ oficială a politicienilor, jurnaliştilor şi activiştilor din societatea civilă critici la adresa sistemului judiciar românesc. În temeiul legii privind integritatea în vigoare la acea dată, Fritz a primit o sancţiune disciplinară constând într-o reducere a salariului cu 10% pe o perioadă de şase luni şi interdicţia de a candida pentru o funcţie publică timp de trei ani după încheierea mandatului său de primar, în 2028. Indiferent de temeinicia acelei decizii, consecinţele juridice aplicabile fuseseră, aşadar, deja stabilite”, se arată în scrisoarea făcută publică de Politico.

„Cu toate acestea”, precizează cei doi semnatari, „când Parlamentul se pregătea să adopte, la începutul lunii august, o versiune actualizată a legii privind integritatea – ca jalon în cadrul MRR – o majoritate formată din PSD şi AUR a introdus un amendament de ultim moment. Amendamentul prevedea că funcţionarii publici care s-au aflat în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii vor fi sancţionaţi suplimentar prin încetarea imediată a mandatului pentru care au fost aleşi. Declaraţiile publice ale liderilor de rang înalt din PSD şi AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput special pentru a viza o singură persoană, pe dl Dominic Fritz. Calitatea sa de preşedinte al USR face ca această aparentă instrumentalizare a mecanismelor legislative şi juridice în scopuri politice să fie cu atât mai îngrijorătoare. Constituţia României, precum şi principiile fundamentale ale dreptului, sunt clare: legile îşi produc efectele doar pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată şi sancţionată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare”, au mai precizat Weber şi Hayer în scrisoare.

Ei reamintesc că atât PNL şi USR, cât şi preşedintele Nicuşor Dan, au contestat legea la Curtea Constituţională.

„Cu toate acestea, săptămâna trecută, o majoritate a judecătorilor a respins respectivele obiecţii. În pofida deciziei instanţei, observatori juridici din întregul spectru politic – alături de trei judecători constituţionali care au formulat o opinie separată în termeni fermi – au criticat măsura, calificând-o drept vădit neconstituţională. În opinia noastră, ‘amendamentul Fritz’ ridică serioase semne de întrebare nu doar cu privire la compatibilitatea sa cu Constituţia României, ci şi în raport cu diverse garanţii prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de dreptul Uniunii. Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale, precum securitatea juridică, neretroactivitatea şi interdicţia utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz vizează în mod direct şi dreptul Uniunii. Primarul Dominic Fritz este un cetăţean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; prin urmare, mandatul său există în temeiul aplicării directe a dreptului Uniunii. Un mecanism care anulează retroactiv un astfel de mandat, în baza unui regim sancţionator inexistent la momentul alegerilor, privează articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetăţenilor mobili ai Uniunii pot fi apărate de Comisie, motiv pentru care vă invităm să exercitaţi aceste competenţe”, solicită scrisoarea celor două grupuri politice.

Manfred Weber şi Valerie Hayer argumentează că „sub pretextul îndeplinirii unui jalon al reformei aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct legislaţia Uniunii şi reprezintă un regres grav pentru statul de drept în România” şi atrag atenţia că „deşi ‘amendamentul Fritz’ constituie cel mai flagrant exemplu, legea ar putea conţine şi alte dispoziţii incompatibile cu obiectivele iniţiale ale reformei convenite cu Comisia”. De aceea, ei recomandă „o evaluare meticuloasă a reformei ca întreg, inclusiv în ceea ce priveşte slăbirea exigenţelor de transparenţă şi aparenta lipsă de proporţionalitate în regimul de sancţiuni disciplinare”.

„Dnă preşedintă, Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene şi a statului de drept ar trebui să fie o condiţie prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în orice stat membru. Vă cerem să transmiteţi cu o claritate lipsită de echivoc că plata fondurilor din MRR este condiţionată de implementarea acestor reforme în respectarea deplină a principiilor statului de drept, dreptului UE, standardelor privind drepturile omului şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia”, fac apel cei doi eurodeputaţi.

„Credem că un astfel de semnal din partea Comisiei ar furniza o motivare decisivă pentru ca Parlamentul României să-şi reconsidere poziţia, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro în granturi UE şi contribuind la finalizarea cu succes a refomelor din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) în România. Timpul este esenţial. Legea nu a fost încă promulgată de preşedintele Dan. Rămâne o fereastră de oportunitate procedurală, dar se închide rapid pe măsură ce termenul de 31 august se apropie. Avem încredere în judecata dvs în privinţa importanţei acestei chestiuni şi vă mulţumim pentru angajamentul dvs neclintit faţă de apărarea valorilor europene şi a statului de drept”, se mai menţionează în scrisoare.