Americanii au cea mai precară stare de sănătate în rândul populaţiei ţărilor bogate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit raportului, acest dezavantaj al stării de sănătate se înregistrează pentru toate categoriile de vârstă, începând cu nou născuţii şi terminând cu cei în vârstă de 75 de ani.

Chiar şi americanii cei mai înstăriţi, care au o pregătire superioară, venituri ridicate, un stil de viaţă sănătos şi care beneficiază de asigurare medicală par să fie mai puţin sănătoşi decât semenii lor din alte state dezvoltate. ‘Rezultatele cercetării noastre ne-au şocat’, mărturiseşte Steven Woolf, profesor de medicină la Universitatea din Virginia şi coordonator al studiului. ‘Americanii mor şi suferă în proporţii care nu se explică, întrucât populaţiile din alte ţări cu venituri ridicate trăiesc mai mult şi se bucură de o sănătate mai bună’, adaugă el.

Acest studiu este primul care ia în calcul numeroasele boli, accidente şi comportamente la toate categoriile de vârstă în SUA şi face o comparaţie cu alte state dezvoltate, precum Australia, Canada, Japonia şi numeroase ţări europene.

În acest grup de ţări, SUA se clasează pe ultimul loc sau la coada clasamentului la nouă criterii cheie pentru evaluarea stării de sănătate a unei naţiuni. Aceste criterii sunt: mortalitatea infantilă, greutatea la naştere, accidentele, omuciderile, adolescentele care rămân însărcinate, bolile cu transmitere sexuală, persoanele infectate cu HIV, decesele provocate de consumul de droguri, obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare şi pulmonare cronice şi procentul persoanelor care suferă de un handicap.

Multe dintre aceste probleme afectează în mod disproporţionat copiii şi adolescenţii, avertizează raportul. De exemplu, dintre toate ţările bogate SUA înregistrează de mai multe decenii cea mai ridicată rată a mortalităţii la naştere, cât şi cea mai mare pondere a naşterilor premature şi a deceselor copiilor înaintea împlinirii vârstei de cinci ani. De asemenea, adolescenţii americani mor mai frecvent în urma accidentelor rutiere şi omuciderilor. Peste două treimi din diferenţa în speranţa de viaţă dintre SUA şi celelalte state evaluate poate fi atribuită deceselor survenite înaintea împlinirii vârstei de 50 de ani.

Toate acestea se petrec în condiţiile în care în SUA cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt cele mai ridicate. Astfel, 17,9% din PIB-ul american a fost destinat în anul 2011 sănătăţii, în Uniunea Europeană acest procent fiind de 9%.

Pe lângă carenţele sistemului de sănătate, 35 de milioane de americani nebeneficiind de sistemul de asigurări medicale, autorii raportului subliniază existenţa unor factori socio-culturali, cum ar fi obiceiurile alimentare nesănătoase. Un rol semnificativ îl mai joacă decalajele sociale în materie de venituri şi slaba educaţie a tinerilor.

Cu toate acestea, americanii stau mai bine la capitolul deceselor cauzate de cancer şi accidente vasculare cerebrale. De asemenea, ei au un nivel mai bun al colesterolului şi al tensiunii arteriale şi fumează mai puţin, iar după vârsta de 75 de ani speranţa lor de viaţă este mai ridicată.