Americanii cer să fie susținuți de aliați, dar și de concurenți, în aplicarea presiunii economice „maximale” împotriva Iranului

Într-un interviu acordat postului CNBC, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat că „ne vom vedea cu (aliaţii noştri) şi le vom spune: ori sunteţi de partea noastră, ori împotriva noastră”.

„Presiunea economică înseamnă că îi vom vedea pe toţi pentru a pune în aplicare cea mai puternică măsură de izolare economică din Istorie”, a adăugat Bessent, cu voinţa fermă de a „pune capăt acestui regim criminal”.

Dar avertismentul se adresează în egală măsură şi adversarilor SUA, în primul rând Chinei, pe care Bessent speră să o vadă „aliniindu-se” dacă Beijingul doreşte „să vadă Strâmtoarea (Ormuz) redeschisă şi scăderea preţurilor la energie”.

„Chinezii îşi achiziţionează 50 % din energie de la ţările din Golf. Aşadar, ar fi un mare serviciu pentru ei înşişi să sprijine izolarea economică a Iranului”, a adăugat el.

„Voi susţine luni o conferinţă de presă pentru a explica exact ce intenţionăm să punem în aplicare”, a precizat secretarul Trezoreriei, pentru care această „presiune economică maximală” înseamnă că „nu ar trebui să aibă loc o reluare (a bombardamentelor) la scară largă” asupra Iranului.

În opinia sa, această presiune va limita capacitatea iranienilor „de a-şi proiecta puterea prin intermediul aliaţilor lor. Acest lucru va însemna că nu vor mai putea să-şi plătească soldaţii şi că se vor confrunta cu o inflaţie substanţială”.

„Unii spun că nu funcţionează niciodată. Dar funcţionează. A funcţionat în Venezuela odată ce s-a instituit blocada şi funcţionează în prezent în Cuba, va funcţiona şi în Iran, determinând prăbuşirea regimului”, a concluzionat Scott Bessent.

Săptămâna trecută, el ameninţase deja Iranul cu o izolare economică „cum lumea nu a mai văzut vreodată”.

Chiar dacă ostilităţile s-au diminuat după atacurile israeliano-americane şi ripostele iraniene din primele săptămâni, situaţia rămâne tensionată în regiune, după aproape şase luni de război.

Dar anunţul acestui război economic este interpretat de pieţe ca o nouă întârziere a revenirii rapide a fluxurilor de petrol în Strâmtoarea Ormuz la normal, ceea ce riscă să determine o nouă creştere a preţurilor la petrol, notează AFP.