ANAF dă asigurări că aplică procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare în mod unitar şi nediscriminatoriu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reacţia instituţiei vine după ce preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a declarat, miercuri, că speră ca ANAF să procedeze la executarea silită potrivit dispoziţiilor legale, pentru recuperarea de la PNL a banilor care au fost cheltuiţi în anul 2024 pentru promovarea cărţii fostului lider al partidului Nicolae Ciucă.

„Asta ţine şi de atribuţii. Sunt state în care autorităţile electorale au organe proprii de executare. Noi nu suntem în această situaţie. Mecanismul nostru este următorul – comunicăm actele administrative prin care am aplicat sancţiuni sau am dispus confiscări, sunt decizii şi hotărâri, către administraţia fiscală. Avem comunicate absolut toate procesele-verbale care nu au fost atacate.

Pentru PNL, am fost în litigiu, deci n-am putut să procedăm la executarea silită. Am revenit la administraţia fiscală a doua zi după ce am avut hotărârea judecătorească definitivă şi sper ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să procedeze la executarea silită potrivit dispoziţiilor legale”, a explicat preşedintele AEP, într-o conferinţă de presă, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă AEP a reuşit să recupereze ceva de la PNL din banii care au fost cheltuiţi în anul 2024 pentru promovarea cărţii menţionate.

În context, ANAF susţine că aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă.

„Agenţia Naţională de Administrare Fiscală precizează că procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice şi indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă”, se arată într-un comunicat al Fiscului.

Reprezentanţii Agenţiei atrag atenţia că existenţa unor obligaţii bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanţelor realizându-se cu respectarea etapelor şi condiţiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligaţiile restante, fiind prevăzute şi alte soluţii precum plata voluntară, compensarea sau medierea.

„ANAF evidenţiază că existenţa unor obligaţii bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanţelor realizându-se cu respectarea etapelor şi condiţiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligaţiile restante. Cadrul legislativ prevede şi alte soluţii, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalităţi de stingere a debitelor şi acordarea eşalonărilor la plată, în condiţiile legii.

ANAF aplică aceste proceduri în mod unitar şi nediscriminatoriu, în funcţie de situaţia juridică şi fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanţelor datorate bugetului general consolidat”, subliniază sursa citată.

În comunicatul transmis miercuri, ANAF prezintă şi etapele pe care le presupune procedura de recuperare a creanţelor bugetare.

Astfel, primul pas este constatarea obligaţiilor restante şi posibilitatea stingerii voluntare, fie prin plată, fie prin alte modalităţi prevăzute de lege, inclusiv compensarea.

Următoarea etapă este începerea procedurii de executare silită prin comunicarea somaţiei. De la data comunicării somaţiei, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligaţiei restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenţia de a iniţia procedura de mediere.

„Această procedură (medierea, n.r.) permite clarificarea obligaţiilor înscrise în somaţie şi analizarea situaţiei economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluţiilor legale de stingere a creanţelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată. Continuarea măsurilor de executare silită se realizează cu respectarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de lege”, se mai precizează în documentul citat.

Potrivit ANAF, în situaţia în care obligaţiile restante nu sunt stinse şi nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în condiţiile legii. Acestea includ: poprirea disponibilităţilor băneşti, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului; poprirea la terţi, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv, în condiţiile legii, a sumelor certe, lichide şi exigibile datorate de autorităţi sau instituţii publice; executarea silită a bunurilor mobile şi imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru şi valorificare.

În situaţia în care contribuabilii se confruntă cu dificultăţi financiare, aceştia au dreptul să solicite acordarea unei eşalonări la plată, în condiţiile art. 184 şi următoarele din Codul de procedură fiscală. Eşalonarea permite achitarea obligaţiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor aplicabile. În cazul aprobării eşalonării, executarea silită pentru obligaţiile care fac obiectul acesteia se suspendă în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Legislaţia care reglementează astfel de situaţii este reprezentată de Codul de procedura fiscală şi legislaţia secundară dată în aplicarea acestuia, menţionează ANAF.

Partidul Naţional Liberal a pierdut definitiv procesul deschis împotriva Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi trebuie să restituie 14 milioane de lei către bugetul de stat, bani primiţi ca subvenţie pentru campania prezidenţială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, la jumătatea acestei luni, recursul PNL, după ce partidul pierduse procesul şi la Curtea de Apel Bucureşti, în noiembrie 2025.

„Asta ţine şi de atribuţii. Sunt state în care autorităţile electorale au organe proprii de executare. Noi nu suntem în această situaţie. Mecanismul nostru este următorul – comunicăm actele administrative prin care am aplicat sancţiuni sau am dispus confiscări, sunt decizii şi hotărâri, către administraţia fiscală. Avem comunicate absolut toate procesele-verbale care nu au fost atacate.

Pentru PNL, am fost în litigiu, deci n-am putut să procedăm la executarea silită. Am revenit la administraţia fiscală a doua zi după ce am avut hotărârea judecătorească definitivă şi sper ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să procedeze la executarea silită potrivit dispoziţiilor legale”, a explicat preşedintele AEP, într-o conferinţă de presă, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă AEP a reuşit să recupereze ceva de la PNL din banii care au fost cheltuiţi în anul 2024 pentru promovarea cărţii menţionate.

În context, ANAF susţine că aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă.

„Agenţia Naţională de Administrare Fiscală precizează că procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice şi indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă”, se arată într-un comunicat al Fiscului.

Reprezentanţii Agenţiei atrag atenţia că existenţa unor obligaţii bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanţelor realizându-se cu respectarea etapelor şi condiţiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligaţiile restante, fiind prevăzute şi alte soluţii precum plata voluntară, compensarea sau medierea.

„ANAF evidenţiază că existenţa unor obligaţii bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanţelor realizându-se cu respectarea etapelor şi condiţiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligaţiile restante. Cadrul legislativ prevede şi alte soluţii, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalităţi de stingere a debitelor şi acordarea eşalonărilor la plată, în condiţiile legii.

ANAF aplică aceste proceduri în mod unitar şi nediscriminatoriu, în funcţie de situaţia juridică şi fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanţelor datorate bugetului general consolidat”, subliniază sursa citată.

În comunicatul transmis miercuri, ANAF prezintă şi etapele pe care le presupune procedura de recuperare a creanţelor bugetare.

Astfel, primul pas este constatarea obligaţiilor restante şi posibilitatea stingerii voluntare, fie prin plată, fie prin alte modalităţi prevăzute de lege, inclusiv compensarea.

Următoarea etapă este începerea procedurii de executare silită prin comunicarea somaţiei. De la data comunicării somaţiei, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligaţiei restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenţia de a iniţia procedura de mediere.

„Această procedură (medierea, n.r.) permite clarificarea obligaţiilor înscrise în somaţie şi analizarea situaţiei economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluţiilor legale de stingere a creanţelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată. Continuarea măsurilor de executare silită se realizează cu respectarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de lege”, se mai precizează în documentul citat.

Potrivit ANAF, în situaţia în care obligaţiile restante nu sunt stinse şi nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în condiţiile legii. Acestea includ: poprirea disponibilităţilor băneşti, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului; poprirea la terţi, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv, în condiţiile legii, a sumelor certe, lichide şi exigibile datorate de autorităţi sau instituţii publice; executarea silită a bunurilor mobile şi imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru şi valorificare.

În situaţia în care contribuabilii se confruntă cu dificultăţi financiare, aceştia au dreptul să solicite acordarea unei eşalonări la plată, în condiţiile art. 184 şi următoarele din Codul de procedură fiscală. Eşalonarea permite achitarea obligaţiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor aplicabile. În cazul aprobării eşalonării, executarea silită pentru obligaţiile care fac obiectul acesteia se suspendă în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Legislaţia care reglementează astfel de situaţii este reprezentată de Codul de procedura fiscală şi legislaţia secundară dată în aplicarea acestuia, menţionează ANAF.

Partidul Naţional Liberal a pierdut definitiv procesul deschis împotriva Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi trebuie să restituie 14 milioane de lei către bugetul de stat, bani primiţi ca subvenţie pentru campania prezidenţială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, la jumătatea acestei luni, recursul PNL, după ce partidul pierduse procesul şi la Curtea de Apel Bucureşti, în noiembrie 2025.