ANAF reface calculele pentru firmele din România. Poți plăti impozit suplimentar, chiar dacă nu ai depus deja declarațiile. Cum procedează inspectorii
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/09/anaf-sanctiuni-560x420.gif)
”Recalcularea” cifrei de afaceri a contribuabililor se remarcă drept una dintre abordările inspecțiilor fiscale recente. Practic, acestea identifică contribuabili care nu și-au fiscalizat toate încasările și le reîntregește baza de calcul a impozitului pe profit și a TVA, arată Luisiana Dobrinescu.
În ultimii ani, președinții ANAF au declarat în mod constant că instituția pe care o conduc colectează date din fiecare industrie, pentru a putea depista posibilele neconformări în fiscalizarea veniturilor contribuaililor – spe exemplu, dacă un IT-ist din județul Mureș/Cluj/Iași declară venituri mult sub media industriei sale din același județ, apare ca fiind cu risc fiscal ridicat.
Avocatul fiscal precizează însă că, această abordare presupune mult mai multă analiză și interpretare decâ o simplă comparație cu media industriei sau cu media veniturilor/profiturilor aceluiași contribuabil în alți ani anteriori, mai ales în contextul economic foarte dificil în care ne plasăm.
Unde a scăzut consumul și unde au crescut profiturile. Serviciile de lux conduc în topul creșterilor
”Sunt domenii de activitate în care consumul a scăzut dramatic (HoReCa, de înfrumusețare etc), pe fondul scăderii puterii de cumpărare a consumatorului mediu. În alte domenii oarecum învecinate (hoteluri de lux, servicii de rejuvenare și modelare corporală), consumul a crescut, pentru că este destinat segmentului premium.
Acesta din urmă se împarte în două categorii: cel fiscalizat și cel care a prosperat ca urmare a tacticilor ”la gri” sau ”la negru”. Spre exemplu, a crescut cererea de locuințe, de mașini și de vacanțe de lux, pentru că mulți din banii negri se consumă astfel”, precizează Luisiana Dobrinescu.
Rolul ANAF este tocmai să facă distincția între cele două și să restabilească astfel concurența loială. O practică agresivă (a contribuabilului) nu poate fi combătută cu alta similară (a ANAF), susține avocata.
Ce trebuie să conțină de fapt recalcularea cifrei de afaceri corecte a contribuabililor
”Recalcularea cifrei de afaceri corecte trebuie deci să aibă la bază o analiză complexă a parametrilor financiari, dar și a condițiilor subiective de piață sau proprii contribuabilului: dacă acesta a fost implicat și în alte tipuri de activități, dacă și-a diminuat ritmul de lucru în domeniul analizat prin pauze voluntare sau determinate de factori obiectivi etc. În fond, nu dorința de a lucra mai puțin trebuie sancționată de ANAF – aceasta ține de libertatea oricărui contribuabil – ci o eventuală disimulare a realității”, a declarat Luisiana Dobrinescu.
Ea arată că în ceea ce privește comparațiile de profitabilitate, situația este și mai dificilă, întrucât aici intervin și elementele de cost. În contextul creșterilor constante a maeriilor prime, utilităților și carburanților, profitabilitatea în servicii și nu numai, a scăzut la nivel național.
Analiza ANAF trebuie să fie deopotrivă financiară, nu doar fiscală
Teoretic, abuzul de drept al contribuabilului trebuie temeinic motivat: a fragmentat acesta încasările în mod artificial, iar diminuările la încasare au avut la bază criterii obiective și decizionale ferme ale contribuabilui sau cauze ilicite?
De-a lungul timpului ne-am obișnuit cu coexistența a trei sau patru firme cu aceeași activitate, același punct de lucru, doar pentru a evita depășirea plafonului de TVA sau a celui de microintreprindere. O astfel de fragmentare poate motiva stabilirea de obligații fiscale suplimentare în contextul în care nu există niciul alt motiv semnificativ care să o explice.
”Trebuie deci evitate situațiile în care ANAF vede fraudă peste tot, numai acolo unde este evidentă, nu. Contribuabilii, pentru a se conforma voluntar, au nevoie nu doar de vigilența și de exigența ANAF, ci mai ales de rezonabilitatea acestuia în interpretare și în general, de capacitatea sa de a înțelege fenomenele și contextul economic concret”, concluzionează avocata.