ANALIZĂ BT: Dacă suedezii au ajuns să muncească 40 de ani, românii se mulțumesc cu numai 32,7 ani. Durata medie de muncă efectivă în UE a ajuns la 37,5 ani
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/06/pensionari-6758498576584930.jpg)
Diferențele dintre țări arată în special gradul diferit de participare la piața muncii a unor categorii de populație, intrarea târzie a tinerilor pe piața muncii, retragerea anticipată din activitate sau un număr mare de persoane inactive.
O durată mare a vieții profesionale nu înseamnă neapărat că angajații lucrează săptămânal mai multe ore, ci că oamenii rămân conectați la piața muncii o perioadă mai lungă, chiar dacă programul individual este redus sau flexibil.
„Diferența României față de media europeană arată o provocare structurală a pieței muncii din țara noastră. Atunci când milioane de persoane rămân în afara activității economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creștere economică mai redusă și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii. Într-o economie afectată de provocări demografice și deficit de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai mari oportunități economice ale României pentru următorii ani”, declară Ioan Nistor, Macroeconomist Șef, Banca Transilvania.
Cum se calculează indicatorul privind durata medie estimată a vieții profesionale? Indicatorul privind durata medie estimată a vieții profesionale măsoară numărul mediu de ani în care o persoană în vârstă de 15 ani sau peste este de așteptat să rămână, de-a lungul vieții, în câmpul muncii. În această categorie sunt incluse atât persoanele ocupate, cât și cele aflate în șomaj, cu condiția ca acestea să fie active și să caute un loc de muncă.