ANAR: Rezervele de apă sunt suficiente pentru asigurarea necesarului populației și a principalilor utilizatori economici

Potrivit sursei citate, coeficientul de umplere din principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproape 87,43% şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursele de apă de suprafaţă. Comparativ cu sfârşitul lunii martie, când se înregistra un coeficient de umplere de 56%, cel mai mic din ultimii 8 ani, coeficientul de umplere din prezent a crescut cu 31,43%.

„Administraţia Naţională ‘Apele Române’ monitorizează constant situaţia resurselor de apă de la nivel naţional. La această oră, rezervele de apă sunt suficiente pentru asigurarea necesarului de apă brută pentru populaţie şi principalii utilizatori economici, prioritară fiind alimentarea cu apă a populaţiei. Coeficientul de umplere din principalele 40 de lacuri de acumulare este de de circa 87,43% şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursele de apă de suprafaţă. Comparativ cu sfârşitul lunii martie (când se înregistra un coeficient de umplere de 56%, cel mai mic din ultimii 8 ani), coeficientul de umplere din prezent a crescut cu 31,43%. Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a fenomenului de secetă, în 26 dintre acestea se înregistrează debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă”, se arată în comunicat.

Ca şi în anii trecuţi, pe două secţiuni monitorizate, Poenari (pe râul Sabar – Răstoaca) şi Crovu (pe râul Glavacioc), se înregistrează fenomenul de secare temporară.

Toate secţiunile selectate în sistemul de monitorizare operat de „Apele Române” sunt cele relevante pentru asigurarea resurselor de apă necesare, prioritară fiind alimentarea cu apă a populaţiei. Cele 26 de secţiuni monitorizate sunt: spaţiul hidrografic Argeş-Vedea – 4 secţiuni (Căpăţâneni – râul Argeş; Crovu – râul Glavacioc (secţiune secată); Poenari – râul Sabar (secţiune secată), Malul cu Flori – râul Dâmboviţa; spaţiul hidrografic Banat – 1 secţiune (Sadova – râul Timiş); spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa – 5 secţiuni (Cioranii de Jos – râul Cricovu Sărat; Moroeni; Siliştea Snagovului, Târgovişte – râul Ialomiţa; Cîmpina – râul Prahova); spaţiul hidrografic Crişuri – 3 secţiuni (Nuşfalău; Marca – râul Barcău (Bereteu); Chiribiş – râul Bistra); spaţiul hidrografic Jiu – 1 secţiune (Rovinari – râul Jiu); spaţiul hidrografic Olt – 1 secţiune (Nistoreşti – râul Olteţ); spaţiul hidrografic Prut-Bârlad – 7 secţiuni (Podu Iloaiei – râul Bahlui; Tecuci; Vaslui – râul Bârlad; Ştefăneşti – râul Baseu; Todireni – râul Jijia; Şipote – râul Miletin; Oancea – râul Prut); spaţiul hidrografic Siret – 1 secţiune (Cremenea – râul Uz); spaţiul hidrografic Someş-Tisa – 2 secţiuni (Şimleu Silvaniei – râul Crasna; Baia Sprie – râul Săsar); spaţiul hidrografic Mureş – 1 secţiune (Petreştii de Jos – râul Hăşdate).

Situaţia aplicării prevederilor Planului de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, actualizată săptămânal, prevede: 22 de sectoare pe râurile interioare, inclusiv pe râul Buzău (judeţul Buzău), sunt în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele industrie, irigaţii şi piscicultură; cinci sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Barcău (judeţele Bihor şi Sălaj), sunt în Treapta I de restricţii pentru folosinţa populaţie, piscicultură şi legumicultură; acumularea Mânjeşti (judeţul Vaslui) este în Treapta I de restricţii pentru folosinţa irigaţii.

De asemenea, sectoare pe fluviul Dunărea şi braţele acestuia – Măcin, Borcea, Chilia, Tulcea şi Sulina – aferente a 29 localităţi, se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele populaţie, industrie, irigaţii, piscicultură, zootehnie şi transport, cu detalii specifice pe sectoare şi judeţe (Brăila, Ialomiţa, Tulcea, Călăraşi, Constanţa), iar mai multe sectoare din Dunăre sunt în treapta III de restricţii pentru folosinţele irigaţii, industrie, piscicultură, populaţie şi transport.

În ceea ce priveşte asigurarea necesarului de apă în localităţi, ANAR informează că 23 de localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă (din judeţele Vaslui, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Argeş) sunt afectate de deficitul de apă, iar alimentarea cu apă este asigurată cu restricţii, iar 106 localităţi fără sisteme centralizate sau cu alimentare parţială sunt afectate de secetă prelungită, în special în judeţele Vaslui (104 localităţi) şi Gorj (două localităţi), cu fântâni secate în domeniul public sau privat.

„Pentru centrala nucleară Cernavodă nu se aplică în prezent nici o treaptă de restricţii”, subliniază reprezentanţii ANAR.

În ceea ce priveşte fluviul Dunărea, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), debitul era de 2.500 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s). Debitul minim istoric pe Dunăre la intrarea în ţară a fost de 1.500 mc/s în perioada 3 – 5 septembrie 2003, respectiv de 1.750 mc/s în perioada 17 – 21 august 2022.

Conform prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul va rămâne relativ constant în următoarele zile, situându-se în continuare sub medie, fără a afecta însă alimentările cu apă pentru utilizatorii riverani.

„În contextul schimbărilor climatice şi al manifestării frecvente a fenomenului de secetă, gestionarea durabilă a resurselor de apă rămâne o prioritate, iar echipele Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’ continuă să monitorizeze permanent evoluţia situaţiei şi să colaboreze cu toţi factorii implicaţi pentru asigurarea necesarului de apă la nivel naţional”, dă asigurări instituţia.

ANAR vine şi cu o serie de recomandări importante pentru populaţie: prioritizaţi consumul de apă pentru nevoile casnice esenţiale; evitaţi risipa de apă şi folosiţi-o raţional; respectaţi restricţiile impuse pentru irigaţii, industrie şi alte activităţi, acolo unde acestea au fost impuse; semnalaţi autorităţilor locale orice probleme legate de alimentarea cu apă; asiguraţi-vă că instalaţiile sanitare din locuinţe nu au pierderi de apă; semnalizaţi celei mai apropiate unităţi de gospodărire a apelor situaţii deosebite în care consideraţi că rezerva de apă este afectată (calitativ) sau cantitativ prin instalaţii necorespunzătoare/comportament care contravine mediului/apelor; promovaţi în comunitate conştientizarea necesităţii economisirii apei.