ANCOM a lansat o nouă versiune a platformei de monitorizare a radiaţiilor emise de antenele de telecomunicaţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Platforma Monitor- EMF, unde până acum utilizatorii puteau consulta doar rezultatele nivelului de radiaţii măsurat cu cei 150 de senzori ficşi plasaţi de ANCOM în anumite zone urbane cu trafic intens, a fost reproiectată, dezvoltată intern şi actualizată cu rezultatele celor peste 20 de mii de măsurări realizate până în prezent cu echipamente portabile în diverse puncte de pe întreg teritoriul ţării. Publicul larg are acum acces facil la informaţii cu privire la nivelurile de câmp electromagnetic înregistrate în România prin intermediul unei surse unice şi permanent actualizate, cei interesaţi putând analiza inclusiv variaţiile în timp ale acestora”, a declarat Cristin Popa, directorul Direcţiei Executive de Monitorizare şi Control din cadrul ANCOM.

Potrivit arbitrului pieţei de telecomunicaţii, prin actualizarea platformei, ANCOM pune la dispoziţia utilizatorilor un instrument obiectiv unde pot fi consultate atât rezultatele obţinute din măsurările permanente ale câmpului electromagnetic prin intermediul senzorilor ficşi EMF, cât şi rezultatele măsurărilor realizate în cadrul campaniilor anuale cu echipamente portabile de măsurare a câmpului electromagnetic raportate la nivelurile de referinţă, scrie Agerpres.

Astfel, pentru fiecare măsurare, pe site-ul www.monitor-emf.ro sunt precizate locaţia, perioada şi nivelul de expunere la câmp electromagnetic înregistrat la momentul măsurării şi apoi calculat procentul din nivelul maxim de referinţă stabilit de cadrul legal în vigoare.

„Măsurătorile se fac în spaţii publice, în vecinătatea cărora există aglomerări de surse de câmp electromagnetic. Până în prezent, toate măsurările realizate de ANCOM cu ambele tipuri de echipamente nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor prevăzute de legislaţia naţională. Secţiunea hărţii dedicată măsurărilor realizate prin senzorii ficşi oferă detalii cu privire la rezultatele măsurărilor realizate de cei 150 de senzori ficşi de monitorizare de bandă largă amplasaţi în Bucureşti şi alte 103 de oraşe din ţară, în spaţiile publice în vecinătatea cărora există multiple surse de emisii radio – şcoli, centre universitare, pieţe publice etc. Senzorii funcţionează permanent, transmiţând rezultatele către platforma informatică o dată la 24 de ore. Astfel, utilizatorii pot consulta pentru fiecare senzor rezultatele pentru ultimele 3 zile, ultimele 3 luni sau ultimul an şi pot descărca rezultatele în format PNG”, se menţionează într-un comunicat de presă al ANCOM.

De asemenea, în secţiunea dedicată măsurărilor EMF cu echipamente portabile pot fi consultate rezultatele măsurărilor realizate în cadrul campaniilor anuale de către ANCOM, prin intermediul sistemului autonom naţional de măsurare a câmpului electromagnetic.

Din anul 2012 şi până în prezent, Autoritatea de reglementare a realizat 20.541 de măsurători ale nivelului de radiaţii, rezultate ce sunt publicate pe site-ul instituţiei. Măsurările au fost efectuate cu echipamente portabile specializate pe o bandă largă de frecvenţă cuprinsă între 9 KHz şi 6 GHz, cu antene triaxiale de măsură instalate la o înălţime de 1,5 metri faţă de sol, rezultatele fiind mediate pe intervale de timp de şase minute şi ulterior comparate cu nivelurile de referinţă.

În România, expunerea la câmp electromagnetic este reglementată prin lege, conform practicilor adoptate şi în Uniunea Europeană (UE), prin Ordinul ministrului Sănătăţii Publice nr. 1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz are la bază Recomandarea 1999/519/EC privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice (de la 0 Hz până la 300 GHz), document de referinţă pentru toate statele membre ale UE, avizat de Comisia internaţională de protecţie la radiaţii neionizante (ICNIRP).

ANCOM expune, până pe data de 23 mai, la Centrul comercial Sun Plaza din Bucureşti, Muzeul Telecomunicaţiilor, care cuprinde modele ale aparatelor telefonice fixe cu disc, aparate telefonice militare folosite în Al Doilea Război Mondial, precum şi modele de telefoane mobile din ofertele primilor operatori de servicii de telefonie mobilă din România. Totodată, sunt expuse şi aparate radio produse în România, dar şi primele radio-telefoane şi telefoane portabile, precum şi modele de emiţătoare pirat şi telefoane DECT, a căror utilizare este interzisă în România, deoarece pot cauza interferenţe în spectrul radio.