Anghel, BVB: Absorbţia integrală a fondurilor UE poate genera o creştere economică de 4,4%

„În cadrul negocierilor pentru exerciţiul financiar 2014-2020, România trebuie să pună accentul asupra fondurilor structurale şi de coeziune care au cel mai mare impact asupra creşterii economice. Un grad de absorbţie de 100% a fondurilor europene poate conduce la o creştere a PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare de 65% din media UE27 în anul 2020, de la 46% în 2010. Acesta poate fi considerat un nivel minim de convergenţă reală pentru adoptarea euro. Calitatea intrărilor de capital reprezentate de fonduri europene este superioară altor tipuri de capital străin sau autohton (investiţii străine directe, investiţii bugetare realizate din resurse interne etc.)”, a spus Anghel.

Potrivit acestuia, o creştere economică axată în jurul intrărilor de fonduri europene este consistentă cu setul de politici al României pentru adoptarea euro.

„O estimare a impactului absorbţiei fondurilor europene asupra economiei româneşti în perioada 2021-2025 arată o uşoară accelerare a creşterii economice datorită intrărilor de fonduri europene din perioada 2014-2020 care pot stimula productivitatea totală a factorilor. Astfel, în ipoteza unui grad de absorbţie de 100% în perioada 2021-2025 creşterea economică medie poate accelera la 4,8% (faţă de 4,4% în intervalul 2014-2020), în ipoteza unui grad de absorbţie de 80% în perioada 2021-2025 creşterea economică medie poate accelera la 4,6% (faţă de 4% în intervalul 2014-2020), iar în ipoteza unui grad de absorbţie de 60% în perioada 2021-2025 creşterea economică medie poate accelera la 4,4% (faţă de 3,6% în intervalul 2014-2020)”, a afirmat oficialul BVB.

El a mai spus că o absorbţie de 100% a fondurilor europene atât în exerciţiul financiar 2014-2020 cât şi în perioada 2021-2025 poate crea aproximativ 200.000 de noi locuri de muncă stabile până în 2025, localizate îndeosebi în sectoare cu valoare adăugată mare (industria prelucrătoare, servicii).

„În paralel, va avea loc o creştere a veniturilor de natură salarială a persoanelor ocupate în agricultură în prezent, prin orientarea mai puternică a acestui sector spre cerinţele economiei de piaţă”, a afirmat Anghel.