ANRE a avizat planul de investiții al Transelectrica pentru 2026 – 2035. O atenție deosebită a fost dată interconectărilor
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/01/iarna-energie-linie-transelectrica7654-746x420.webp)
„Am aprobat un plan care nu este doar o listă de investiţii, ci un angajament de a pregăti reţeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu. Obiectivele sunt mai multă producţie regenerabilă, mai multă stocare şi mai puţine blocaje în sistem. O atenţie deosebită am acordat-o interconectărilor, acolo unde am impus Transelectrica să accelereze lucrările nefinalizate. Îmi doresc ca această măsură să fie interpretată corect: România a depăşit ţinta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecţiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăşi momente delicate pentru SEN, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică. Astfel, obiectivul nu trebuie să fie doar ţinta UE ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră „, a declarat preşedintele ANRE, George Niculescu, citat într-un comunicat al instituţiei.
Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru perioada 2026-2035 (PDRET) cuprinde 117 lucrări de investiţii, dintre care 25 sunt obiective complet noi, care vizează modernizarea liniilor şi staţiilor electrice, închiderea inelului naţional de 400 kV, creşterea capacităţii de transport şi de interconexiune şi digitalizarea reţelei.
Potrivit datelor oficiale, gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5%, în 2024, peste ţinta europeană de 15%. Pe de altă parte, raportul de monitorizare pentru anul 2025 arată că ţintele stabilite pentru creşterea capacităţii minime disponibile la comerţul transfrontalier, până la 70% din capacitatea elementelor critice de reţea, nu au fost atinse integral la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria.
„Ca urmare, prin decizia de aprobare a PDRET, ANRE impune Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, comune Planului şi Planului de acţiuni pentru creşterea capacităţii transfrontaliere. Programul trebuie transmis de Transelectrica în 30 de zile şi va fi monitorizat trimestrial de ANRE, urmând să arate inclusiv contribuţia tehnologiilor moderne, monitorizarea dinamică a capacităţii liniilor (DLR) şi conductoarele de înaltă temperatură (HTLS), la creşterea capacităţii disponibile pentru comerţul transfrontalier. Aprobarea PDRET marchează trecerea de la obiectivele strategice naţionale şi europene la un portofoliu concret de investiţii, a cărui implementare va fi monitorizată de ANRE”, se menţionează în comunicat.
Noul plan urmăreşte: racordarea şi integrarea noilor capacităţi de producere şi stocare; transportul energiei din zonele bogate în resurse regenerabile către zonele de consum; reducerea congestiilor din reţea; instrumente de flexibilitate pentru producători, stocare şi consumatori; o reţea electrică naţională mai sigură şi mai rezilientă; integrarea mai profundă a României în piaţa europeană de energie; predictibilitate mai mare pentru investitori şi consumatori industriali.
Practic, PDRET 2026-2035 traduce în proiecte concrete angajamentele României din Planul european de dezvoltare a reţelei pe zece ani (TYNDP), proiecte de interes comun şi reciproc (PCI/PMI), precum şi Strategia energetică naţională şi din Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC).
ANRE precizează că opt dintre proiectele incluse în Plan, ce însumează 25 de lucrări, sunt de interes comun şi mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate ENTSO-E. Printre acestea se află interconectarea România-Ungaria (PCI 2.5) şi proiectul de reţea inteligentă CARMEN (PCI 12.2), care introduce tehnologii avansate de monitorizare, automatizare şi control al fluxurilor de energie.