ANSVA are capacitatea de a controla inclusiv produsele venite din America Centrală și de Sud

Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVA, a declarat pentru Agerpres că România controlează deja aceste importuri şi dispune de mecanisme pentru a identifica rapid neconformităţi şi a proteja sănătatea publică, subliniind totodată că un acord comercial nu înseamnă „liber la import” fără reguli.

„În perioada 2021-2025 au fost implementate şi acreditate 22 de metode noi de analiză, iar alte 42 de metode existente au fost dezvoltate, portofoliul ajungând la 122 de metode acreditate, care permit determinarea a peste 1.000 de parametri. Media anuală a testelor efectuate a ajuns la aproximativ 18.367, în creştere cu 26,4% faţă de 2020, în timp ce controalele oficiale au crescut cu peste 31,4% (13.398 teste/an), iar autocontrolul la cerere cu 14,6%”, a explicat preşedintele ANSVSA

România dispune de o reţea formată din 42 de laboratoare judeţene (LSVSA) şi de trei institute naţionale de referinţă, toate fiind acreditate conform standardului ISO/IEC 17025, ceea ce asigură recunoaşterea rezultatelor în spaţiul comunitar.

„Este o densitate rar întâlnită în Uniunea Europeană, unde controlul este adesea regionalizat sau externalizat. Toate laboratoarele noastre sunt acreditate ISO/IEC 17025 de RENAR (Organismul Naţional de Acreditare n.r.), ceea ce asigură recunoaşterea rezultatelor în spaţiul comunitar”, a precizat Bociu, menţionând că relocarea Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV) din Bucureşti într-un sediu nou a fost unul dintre proiectele majore ale mandatului său.

Potrivit sursei citate, modernizarea infrastructurii de laborator a fost susţinută şi prin proiecte europene de finanţare accesate de ANSVSA între 2022 şi 2025.

Astfel, instituţia a implementat nouă proiecte majore, cu investiţii totale de aproximativ 35,7 milioane de euro (peste 177 milioane de lei), care au vizat dotarea laboratoarelor cu tehnologii avansate, cercetarea în domeniul sănătăţii animalelor, digitalizarea serviciilor şi eficienţa energetică a infrastructurii.

De asemenea, veniturile extrabugetare ale laboratoarelor ANSVSA au înregistrat, în medie, aproximativ 999.840 de lei anual în perioada 2021-2025, în creştere cu peste 22% faţă de 2016-2020, depăşind 1,15 milioane de lei în 2022 şi 2023. În 2025, investiţiile au atins peste 1,1 milioane de lei, ceea ce confirmă consolidarea activităţii. Investiţiile în echipamente au totalizat 8,15 milioane de lei, fiind achiziţionate 21 de echipamente noi, dintre care şapte pot detecta substanţe la nivel extrem de scăzut, părţi per trilion (ng/kg).

În ceea ce priveşte activitatea Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA), aceasta s-a intensificat în ultimii ani, atât prin creşterea numărului de probe analizate, cât şi prin extinderea capacităţii de diagnostic.

„La IDSA, evoluţia a fost remarcabilă: de la circa 51.600 de probe în 2021, la peste 86.000 de probe în 2025, adică o creştere cu 67%. Am integrat rapid diagnosticul pentru patogeni noi în România, precum variola ovină şi noile serotipuri de Bluetongue. În 2025, am finalizat implementarea sistemului PACS (un sistem digital de monitorizare şi trasabilitate a materialului biologic periculos n.r.) cu sprijinul DTRA (Agenţia pentru Reducerea Ameninţărilor la Adresa Apărării din Statele Unite ale Americii n.r.), trecând la un control digital strict, cu coduri de bare, pentru transferul sau sau distrugerea materialului biologic periculos. Unitatea de înaltă biosecuritate a fost revitalizată tehnic, inclusiv cu centrală termică nouă şi sisteme automate de decontaminare, în acord cu standardele EuFMD (organismul european principal care ajută statele să se pregătească şi să reacţioneze în cazul apariţiei febrei aftoase la animale.n.r.)”, a adăugat şeful ANSVSA.

În 2025, IDSA avea 194 metode acreditate RENAR, iar succesul din 2024 – izolarea în premieră europeană a virusului PMR (pesta micilor rumegătoare) – a consolidat statutul de partener strategic pentru Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene (EURL), a punctat Bociu.

Pentru 2026, ANSVSA are în vedere dezvoltarea reţelei de laboratoare prin adaptare analitică proactivă, inclusiv achiziţia de kituri specifice pentru substanţele şi pesticidele utilizate în spaţiul Mercosur, care nu sunt de uz curent în Uniunea Europeană.

„ANSVSA nu este doar un controlor, ci un facilitator economic. Pentru 2026, direcţiile sunt orientate către dezvoltarea reţelei de laboratoare prin adaptare analitică proactivă, inclusiv achiziţia de kituri specifice pentru substanţele şi pesticidele utilizate în spaţiul Mercosur, care nu sunt de uz curent în UE; control orientat pe evaluarea riscului, inclusiv digitalizarea sistemelor de alertă pentru a direcţiona resursele către categoriile sensibile (de exemplu carnea de pasăre sau fructele exotice); diplomaţie veterinară şi extindere globală prin deschiderea de pieţe noi, diversificarea celor existente, protocoale comerciale cu state de mare putere şi finalizarea auditurilor pentru destinaţii noi din America Latină şi Asia; maximizarea valorii adăugate, respectiv trecerea de la export de materie primă la produse procesate, în special produse compuse şi lactate (EAU, Brazilia), şi extinderea exporturilor de subproduse către Asia”, a menţionat oficialul ANSVSA.

Bociu a subliniat că ANSVSA aplică o politică de toleranţă zero faţă de neconformităţi, cu reacţii rapide precum reţinerea, respingerea sau, după caz, distrugerea loturilor contaminate cu Salmonella, Listeria, aflatoxine sau alte substanţe periculoase.

Potrivit acestuia, controalele pentru produsele importate se realizează pe baza analizei de risc şi a alertelor europene, iar orice produs alimentar care intră în Uniunea Europeană trebuie să respecte aceleaşi standarde de siguranţă alimentară, sănătate animală şi trasabilitate.

Referitor la îngrijorările publice privind acordul UE – Mercosur, şeful ANSVSA a dat asigurări că există mecanisme pentru a identifica rapid neconformităţi şi a proteja sănătatea publică, chiar dacă în prezent nu există toate kiturile necesare pentru toate analizele specifice unor produse din Mercosur.

„Înţeleg îngrijorările legate de capacitatea UE şi a României de a verifica volume mari şi lanţuri lungi, dar România controlează şi astăzi importurile din Mercosur, iar experienţa arată că avem mecanisme pentru a identifica rapid neconformităţi şi a proteja sănătatea publică. Un element esenţial este IISPV, cu expertiză în siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale: microbiologie, contaminanţi, reziduuri. Controlul se face orientat pe risc. Spunem transparent: astăzi nu avem, în mod curent, toate kiturile posibile pentru absolut toate analizele specifice unor produse din Mercosur – în special pentru substanţe (pesticide) care nu sunt utilizate în UE. Asta nu înseamnă lipsă de control, ci faptul că lucrăm pe baza analizei de risc, a alertelor, a neconformităţilor şi a cerinţelor UE privind reziduurile, unde aceleaşi limite MRL (Maximum Residue Limit n.r.) se aplică şi produselor importate. Aceste limite reprezintă concentraţia maximă legală, considerată sigură, a reziduurilor de pesticide sau medicamente veterinare din alimente, stabilită pentru a proteja sănătatea consumatorilor şi garantează că alimentele nu conţin cantităţi nocive. Angajamentul nostru este clar: când apare o nevoie justificată pentru kituri sau metode specifice, ANSVSA le achiziţionează şi îşi adaptează rapid planul de control”, a explicat el.

În opinia sa, un acord comercial nu înseamnă „liber la import” fără reguli.

„Orice produs alimentar care intră în UE – indiferent că vine din Mercosur sau din alt stat terţ – trebuie să respecte standardele europene de siguranţă alimentară, sănătate animală şi trasabilitate. Intrarea se face prin controale oficiale la punctele de control la frontieră, cu pre-notificare şi documentaţie în sistemele UE”, a punctat preşedintele ANSVSA.

În prezent, România importă deja produse din această zonă precum: carne de bovină, pasăre şi cal; peşte şi fructe de mare (merluciu, calamar congelat, creveţi); fructe (portocale, mango, struguri, papaya, lămâi, kiwi); cereale şi derivate (porumb, orez, ulei de porumb); oleaginoase (soia, făină de soia, arahide); condimente (piper, cacao); seminţe şi leguminoase (chia, quinoa, susan, năut) şi produse uscate (stafide).

„Controalele nu sunt teoretice: au existat loturi cu neconformităţi – Salmonella, Listeria, aflatoxine, pesticide peste limite. În aceste situaţii, produsele sunt reţinute, respinse şi, după caz, distruse sau îndepărtate din circuitul alimentar conform măsurilor legale”, a mai spus şeful ANSVSA, Alexandru Bociu.