Antreprenorii români se feresc de inteligența artificială. Avem un decalaj mare față de firmele europene și pierdem din avantajele competitivității

În pofida acestui decalaj, 66% dintre companiile românești spun că vor să extindă utilizarea AI – un nivel de entuziasm comparabil cu cel din Polonia și Slovacia.

Totuși, doar 36% dintre firmele din România sunt familiare cu AI Act al UE – sub media regiunii de 39%, ceea ce indică o lipsă de pregătire pentru noile cerințe de reglementare. De asemenea, 57% declară că lipsa de cunoștințe este principala barieră în adoptarea AI, unul dintre cele mai ridicate niveluri din CEE.

Sondajul realizat în rândul a peste 3.200 de întreprinderi mici și mijlocii din 11 țări din Europa Centrală și de Est (CEE), arată că peste 75% dintre IMM-urile din regiune susțin că folosesc deja AI – dar doar 25% o fac la scară largă, utilizarea concentrându-se pe analiza datelor (40%), traducere (35%) și automatizarea sarcinilor (28%).

„Acest raport contestă mitul răspândit conform căruia adoptarea AI este doar o chestiune de acces la tehnologie. Factorul decisiv este maturitatea organizațională – claritatea leadership-ului, pregătirea talentelor și intenția strategică”, spune Tomasz Snażyk, CEO al AI Chamber. „IMM-urile din CEE ar putea deveni lideri globali în inteligență artificială aplicată  dacă sunt sprijinite de cadre de reglementare adecvate și inițiative educaționale. Oportunitatea este reală. La fel și riscul de a rămâne în urmă.”

Mentalitatea antreprenorilor față de AI în România

Studiul împarte companiile în patru tipologii: „Optimiști practici”, „Conștienți cu bariere”, „Indiferenți față de AI” și „Retrași digital”. România are o distribuție echilibrată între cele patru segmente: 21% dintre firme sunt retrase digital, 29% sunt indiferenți, 19% optimiști practici, iar 31% sunt conștienți de potențialul AI, dar confruntați cu bariere.

Potrivit raportului, aceste date reflectă o deschidere față de AI în rândul companiilor românești, dar și o lipsă acută de resurse și expertiză internă. În plus, 66% dintre companiile românești consideră că AI va transforma industria lor – peste media regională – dar doar 44% cred că AI va aduce beneficii directe asupra activității lor.

Una dintre concluziile cheie ale raportului AI Chamber este legătura clară dintre dimensiunea companiei și maturitatea AI. Și în România, firmele mai mari (50–250 angajați) domină segmentul „Conștienți cu bariere”, în timp ce microîntreprinderile sunt supra-reprezentate în categoria „Retrași digital”.

În ciuda lipsei de infrastructură digitală în unele cazuri, raportul arată că angajații români sunt dornici să inoveze: 61% caută activ modalități de a folosi AI la locul de muncă (una dintre cele mai ridicate rate din regiune).

Totuși, doar 8% dintre companiile românești se declară pregătite pentru un audit AI – o cifră în linie cu media CEE, dar alarmantă în contextul intrării în vigoare a AI Act.

România, față în față cu decalajul digital

România se află într-o poziție de mijloc în peisajul AI din CEE: deschisă la inovație, dar încă afectată de lipsa cunoștințelor, a strategiilor clare și a competențelor digitale. Doar 36% dintre companiile din România cunosc AI Act, față de 66% în Cehia și 52% în Polonia.

Peste 57% dintre companiile românești spun că lipsa de know-how este principala barieră în calea AI, cel mai mare procent după Bulgaria (56%).

În același timp, 25% dintre firmele din România nu au întreprins niciun pas pentru formarea angajaților în AI, ceea ce riscă să adâncească prăpastia dintre companiile pregătite și cele rămase în urmă.

Un punct de cotitură pentru competitivitatea IMM-urilor românești

Raportul vine într-un moment în care inteligența artificială redefinește puterea economică globală. Conform UNCTAD, piața AI la nivel global va ajunge la 4,8 trilioane dolari până în 2033, în creștere de 25 de ori față de 2023.

În acest context, România nu își mai permite să amâne investițiile în AI. Deși o parte semnificativă a companiilor manifestă interes, lipsa de competențe interne și de sprijin sistemic rămâne o provocare majoră.

Cu toate acestea, 66% dintre companiile românești declară că vor să extindă utilizarea AI, peste media regională. Este un semnal clar că apetitul pentru transformare există. Provocarea rămâne modul în care acest potențial va fi transformat în acțiuni concrete.

„Fereastra prin care CEE – și România – își poate defini viitorul digital este deschisă, dar nu la nesfârșit. Întrebarea nu mai este dacă să îmbrățișăm AI, ci cât de repede, cât de sigur și cât de strategic o putem face înainte ca decalajul față de liderii globali să devină ireversibil”, concluzionează Tomasz Snażyk.

Cu sediul în Polonia, AI Chamber reunește startup-uri, corporații, organizații și ONG-uri axate pe AI din întreaga regiune CEE. Misiunea sa este de a promova dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale în Europa Centrală și de Est. Instituția reprezintă, de asemenea, interesele membrilor în dialogul cu administrația centrală și locală, Uniunea Europeană și organizații neguvernamentale din întreaga lume.