Anul acesta nu vor fi cireșe de mai din România – asociație a producătorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Anul acesta nu vor fi cireșe de mai din România, a explicat, pentru Economica, Gheorghe Vlad, președinte OIPA Legume Fructe – Organizatia Interprofesionala a Producatorilor de Legume si Fructe. Acesta atrage însă atenția că, este posibil, ca în comerț să apară cireșe etichetate care fiind românești. „Anul acesta nu vor fi cireșe de mai din România. Cel mult, cantități foarte mici, izolat. Nu exclud însă să avem pe piață cireșe cu eticheta de România, care nu sunt însă din România” , mai spune reprezentantul OIPA.

Potrivit acestuia, cireșii nu sunt singurii pomi fructiferi afectați de temperaturile foarte scăzute dinainte de Paști, când a căzut brumă timp de 3-4 zile. „Au fost afectați 90% dintre pomi. Nu le-au mai rămas nici frunze și nici flori. Efectul înghețului se vede inclusiv la legume (cele din câmp n.red.) care au stagnat din evoluție și vor ieși  mai târziu”, mai spune Vlad.

De altfel, legumicultorii și pomicultorii se vor întâlni în data de 5 mai la Ministerul Agriculturii pentru a discuta pe marginea unor soluții financiare care să ajute industria. Aceasta și în contextul în care există multe plantații aflate în perioada de implementare sau monitorizare după accesarea fondurilor europene, iar neatingerea producțiilor estimate și a veniturilor bugetate poate însemna că trebuie să ramburseze banii accesați.

Cultivatorii de legume și fructe solicită MADR despăgubiri și reduceri de taxe și impozite pentru 2025 precum și excluderea anului 2025 din anii de monitorizare.

„Plantațiile trebuie întreținute. Solicităm despaguburi și înlesniri la plata taxelor și impozitelor aferente 2025. De asemenea, ne dorim să nu se considere 2025 ca an de producție. Plantațiile înființate pe fonduri UE sunt în monitorizare și dacă nu poți face planul de afaceri riști să dai banii înapoi”, mai explică reprezentantul OIPA potrivit căruia în alte țări vecine afectate de ger s-au aprobat deja despăgubiri.

În Bulgaria, spre exemplu, pomicultorii afectați primesc 5.000 de euro pe hectar, iar în Ungaria despăgubirea este de 2.000 de euro pe hectar. De asemenea, în Franța există propunerea de a reduce CAS și CASS.