Anul extremelor pe piețele internaţionale – De la războiul comercial, criza dolarului, creșterea dobânzilor şi caruselul burselor, până la boom-ul AI şi recordurile pentru aur şi Bitcoin (retrospectivă 2025)

Totul a început în 7 aprilie, după ce Donald Trump a anunţat o serie de tarife vamale „reciproce” pentru partenerii comerciali ai SUA, astfel că pieţele bursiere europene şi americane au pierdut între 4% şi 6%, o scădere fără precedent după pandemia de Covid-19. Cu toate acestea, ulterior pieţele şi-au revenit după pierderile iniţiale, scrie Agerpres.

„Consecinţele tarifelor sunt mai puţin severe decât se preconiza, atât asupra creşterii şi inflaţiei din SUA, cât şi asupra comerţului global, care nu a încetinit”, a explicat Alexandre Drabowicz, director de investiţii la Indosuez.

La New York, indicii bursieri au fost stimulaţi de reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală (Fed) precum şi de entuziasmul legat de inteligenţa artificială. În cele din urmă, indicii bursieri au încheiat anul cu câştiguri de 13% până la 21%, după ce au doborât mai multe recorduri.

O serie de recorduri bursiere au fost înregistrate şi în Europa, unde investitorii s-au îndreptat către sectorul apărării, pe fondul unei retrageri aşteptate a SUA din Ucraina şi unor investiţii masive aşteptate în special în Germania. Bursa de la Frankfurt a câştigat 23%, Paris 10%, Milano 30% şi Londra 20%.

Pieţele asiatice alimentate de tehnologie au înregistrat şi ele creşteri puternice: Tokyo a crescut cu 26%, Seul 76% şi Hong Kong aproape 30%.

Sectorul tehnologiei a impulsionat pieţele bursiere, graţie unor profituri astronomice şi investiţiilor masive în inteligenţă artificială. Cu toate acestea, unii analişti se tem acum că acţiunile companiilor de tehnologie au crescut prea mult, prea repede, şi sunt deconectate de restul economiei.

Aceste îndoieli au declanşat scăderi temporare ale cotaţiilor, care până acum şi-au revenit sistematic. „Dar este o bulă. Întrebarea este când va exploda de fapt”, analizează Benjamin Melman, director de investiţii la Rothschild AM.

„În 2026, pieţele vor încerca să identifice câştigătorii şi perdanţii valului de inteligenţă artificială”, avertizează Alexandre Drabowicz.

Un exemplu este grupul american Oracle, care în data de 11 decembrie a văzut cum capitalizarea sa de piaţă a scăzut cu aproape 70 de miliarde de dolari, în urma unor rezultate trimestriale dezamăgitoare.

Pe pieţele valutare, dolarul s-a depreciat cu aproximativ 13% faţă de euro, victimă a incertitudinilor legate de politicile lui Donald Trump în Statele Unite. De asemenea, moneda americană a suferit din cauza dorinţei „din ce în ce mai multor bănci centrale de a-şi reduce rezervele în dolari, percepute ca un instrument al puterii americane”, notează Vincent Juvyns, strateg la ING.

Moneda de rezervă internaţională „a devenit un activ riscant”, consideră Benjamin Melman.

În schimb, aurul a beneficiat de această schimbare de sentiment: crescând cu aproximativ 66%, a înregistrat cel mai bun an din 1979 şi un maxim record de 4.549,92 dolari pentru o uncie.

Din Statele Unite până în Europa, trecând prin Japonia, sustenabilitatea finanţelor publice a fost un punct central al pieţelor în 2025, pe fondul creşterii cheltuielilor guvernamentale.

Ratele dobânzilor pe termen lung au crescut vertiginos. Randamentele obligaţiunilor pe 30 de ani emise de Trezoreria americană au depăşit 5% în cursul anului, faţă de 4,30% în decembrie 2024, deoarece reducerile de impozite ale lui Donald Trump au fost considerate risipitoare.

Randamentele pentru obligaţiunile germane echivalente au crescut la aproape 3,50%, faţă de 2,60% în ianuarie. Fostul campion al austerităţii fiscale este aşteptat să se îndatoreze puternic în 2026 pentru a finanţa planul masiv de investiţii promis de cancelarul Friedrich Merz.

În 2026, această temă va rămâne centrală. „Unele companii se împrumută la dobânzi mai mici decât guvernele, ceea ce era extrem de rar înainte”, notează Alexandre Drabowicz.

Pe piaţa criptomonedelor, Bitcoin a beneficiat de sosirea lui Donald Trump, perceput ca fiind favorabil sectorului criptomonedelor. Cea mai importantă criptomonedă a atins un record de peste 126.000 de dolari la începutul lunii octombrie. Însă la final de an a scăzut brusc sub 90.000 de dolari, afectat de aversiunea investitorilor faţă de risc din cauza temerilor legate de o bulă tehnologică.