Anunţ de la BNR – Când vom avea o scădere substanţială a inflaţiei şi care sunt principalele riscuri economice pentru România

„Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3% în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 şi la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent, îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat„, au remarcat membrii Consiliului, scrie Agerpres.

În acelaşi timp, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind în principal incertitudinile asociate evoluţiei cotaţiilor gazelor naturale şi altor materii prime în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi efectele indirecte potenţial exercitate pe plan intern de şocul energetic global, inclusiv prin intermediul preţurilor unor bunuri intermediare şi finale importate.

„Au fost evidenţiate însă şi ampla ajustare descendentă a cotaţiei petrolului din luna iunie şi indiciile unui an agricol bun, cu implicaţii favorabile la nivelul preţurilor LFO şi ale altor mărfuri agroalimentare, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor şi a gazelor naturale asupra preţurilor unor bunuri şi servicii. Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni dezinflaţioniste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată”, au concluzionat membrii CA al BNR.

Aceştia au evocat din nou decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB – mai ales în contextul persistenţei mărite a inflaţiei de bază -, dar şi dimensiunea considerabilă atinsă de deficitul de cerere agregată spre finalul anului 2025 şi în trimestrul I 2026, precum şi perspectiva continuării adâncirii acestuia în următoarele trimestre, în principal pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025.

Evoluţiile au fost acompaniate de scăderea consumului privat în ultimele trimestre, inclusiv sub impactului şocului energetic global, precum şi de consolidarea trendului descendent al dinamicii costurilor salariale din industrie/sectorul privat, ale căror efecte dezinflaţioniste sunt aşteptate să se manifeste de asemenea cu întârziere, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

„S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca nivelul şi ascensiunea recentă a ratei anuale a inflaţiei să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor„, arată documentul.

Referitor la viitorul apropiat al poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o redresare uşoară a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026 şi mai modestă comparativ cu prognoza precedentă, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval.

S-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026 faţă de precedentele trei luni, în principal pe fondul redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un aport din partea consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili.

În cazul exportului net este, însă, probabilă o nouă mică scădere a impactului expansionist al evoluţiei acestuia, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a diminuat marginal ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în aprilie, înregistrând o creştere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026, astfel încât deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au atenuat contracţia în termeni anuali în prima lună a trimestrului II, au remarcat membrii Consiliului.

„Incertitudini mari rămân totuşi asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv”, au susţinut aceştia.

S-a arătat că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi conflictul din Orientul Mijlociu şi şocul energetic global, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european şi mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti”, au transmis reprezentanţii BNR.

Aceştia au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

„În aceste condiţii, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în Minuta BNR.