Anunţ de la BNR. Cum stă România în clasamentul UE la creditul bancar şi creditul comercial

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Băncile comerciale au resurse însemnate ce pot fi utilizate pentru creditarea bancară a firmelor, având în vedere că raportul dintre credite şi depozite este de circa 0,7. Cu alte cuvinte, la fiecare leu în depozite, doar 70 de bani se regăsesc sub formă de credite. Dar, există o mare reticenţă a firmelor româneşti în a accesa creditarea bancară, atâta timp cât ele au la îndemână creditarea comercială sau plata întârziată a furnizorilor. Acest tip de finanţare, creditarea comercială, deşi ar putea părea fără riscuri şi fără costuri, generează o vulnerabilitate importantă, întrucât creditele comerciale au o rată a neperformanţei de aproape trei ori mai mare decât creditele bancare, limitând pe termen mediu şi lung capacitatea de dezvoltare a firmelor. Este nevoie de un efort comun, atât din partea băncilor comerciale, cât şi a firmelor, pentru a face tranziţia dinspre creditul comercial înspre creditul bancar. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ce priveşte ponderea creditului bancar în PIB, dar este pe primul loc în Uniunea Europeană în ce priveşte ponderea creditului comercial. Deci, e clar că acest raport trebuie să se schimbe”, a declarat miercuri, economistul-şef al BNR, la evenimentul de lansare a lucrării „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2025”, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, un întreprinzător ar trebui să acceseze creditul bancar pentru dezvoltarea firmei, dar trebuie să fie „mai disciplinat”.

„Creditul comercial are o rată a neperformanţei de aproape trei ori mai mare. Rezultă că e de trei ori mai riscant a lua credit comercial decât a luat credit bancar. Întreprinzătorii preferă să supravieţuiască, nu să crească. Dacă ar vrea să crească, ar apela la creditul bancar. Undeva trebuie să conştientizeze că există această problemă. Noi suntem pe primul loc în Europa la credit comercial şi pe ultimul loc la credit bancar. Şi am arătat că e mai riscant să iei credit comercial. E mai uşor, mult mai comod. Îl amâni pe ăla la plată şase luni, 12 luni. La bancă nu merge aşa. Trebuie să fii mai disciplinat”, a completat Valentin Lazea.

El a subliniat că aproximativ o treime dintre firmele româneşti, respectiv 260.000 de firme, sunt nebancabile deoarece nu respectă cerinţele minime de capitalizare.

„În acest sens, anumite programe guvernamentale de stimulare a capitalizării întreprinderilor, precum Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 153/2020, ar trebui să fie însoţite de controale care să penalizeze entităţile care refuză să respecte cerinţele minime de capitalizare”, a adăugat Lazea. Potrivit acestuia, „nu s-a încercat cu partea de constrângere”.

„Intrarea României în rândul economiilor dezvoltate şi obţinerea calităţii de membru al OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, n.r.), clubul statelor puternic industrializate, va impune abandonarea treptată a unor practici care ţin de etapa unei economii în curs de dezvoltare, cum sunt creditul comercial sau neîndeplinirea cerinţelor minime de capital”, a mai spus economistul-şef al BNR.

Potrivit acestuia, analize întreprinse în cadrul BNR arată că firmele de succes din România, inclusiv IMM-uri, au o valoare medie a capitalului de circa 29 de ori mai mare decât restul firmelor. Totodată, 60% dintre firmele de succes apelează la credite bancare.

„Finanţarea de la bănci măreşte de 2,5 ori probabilitatea ca o firmă să devină de succes. Folosind intervale de monitorizare de câte 5 ani, se vede că 97,5% dintre microîntreprinderi rămân în această categorie, nu promovează de la microîntreprinderi la întreprinderii mici. Microîntreprinderile care ajung în decurs de 5 ani firme de talie mijlocie sunt sub 0,1%. Cu alte cuvinte, strategia este numai de supravieţuire şi nu de creştere şi dezvoltare. Aceasta este situaţia în care ne aflăm, cât timp firmele nu se capitalizează şi nu cresc apelul la creditul bancar în detrimentul creditului comercial”, a mai spus Valentin Lazea.

Totodată, economistul-şef al BNR a menţionat că, în anul 2025, Indexul Antreprenoriatului Românesc cunoaşte o îmbunătăţire de 0,5 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară, urcând de la 49 la 49,5 puncte procentuale.

„La acest rezultat s-a ajuns prin cumularea sporurilor pentru 15 indicatori statistici obiectivi, cu scorurile a 10 percepţii subiective rezultate dintr-un sondaj adresat antreprenorilor. Putem afirma cu satisfacţie că, în ceea ce priveşte cei trei indicatori statistici obiectivi aflaţi direct sub controlul Băncii Naţionale a României, aceştia contribuie cu o îmbunătăţire cumulată de 3,25 puncte procentuale a indexului faţă de ediţia precedentă”, a adăugat Lazea.

Totodată, rata inflaţiei aduce o îmbunătăţire de 2,5 puncte procentuale ca rezultat al înjumătăţirii de la 10,4% la 5,1%, în timp ce stabilitatea cursului de schimb cunoaşte o uşoară deteriorare de 0,25 puncte procentuale, în condiţiile unei volatilităţi a cursului marginal mai mare.

„Rata dobânzii la depozite cunoaşte o îmbunătăţire de 1,25 puncte procentuale, urmare a trecerii în teritoriul real pozitiv a dobânzilor la depozite faţă de teritoriul real negativ în anul precedent. Acestea ar fi rezultatele pozitive înregistrate de indicatorii statistici obiectivi din jurisdicţia Băncii Naţionale. În ce priveşte percepţia subiectivă rezultată din sondajul efectuat printre antreprenori, există problema legată de previziunile privind creditarea firmelor în anul 2025, unde se constată o deteriorare a percepţiei de 0,25 puncte procentuale faţă de anul precedent”, a adăugat economistul-şef al BNR.

Lucrarea „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2025” s-a lansat miercuri, aceasta fiind cea mai nouă cercetare a mediului de afaceri românesc, aflată la cea de-a doua ediţie.