Anunţ de la Guvern despre renegocierea PNRR. „Nu se pierd bani din componenta nerambursabilă”

El a reamintit că la preluarea mandatului său, în urmă cu o lună, a constatat că există o serie de „întârzieri şi de neclarităţi” în ce priveşte angajamentele pe care România şi le poate asuma. În acest sens, a fost alcătuit un grup de lucru, astfel încât la nivelul la fiecărui minister să existe o „reasumare” a obiectivelor din PNRR, scrie Agerpres.

„România a finalizat procesul de renegociere cu Comisia Europeană privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acest proces durează de mai bine de un an, cel puţin din august 2024. O perioadă lungă în care tema centrală a fost ce poate România să mai termine până în august 2026, care sunt justificările pentru acest lucru, care sunt măsurile de accelerare”, a spus Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

El a subliniat că nu există riscul pierderii de fonduri din componenta de grant (nerambursabilă), totalizând 13,57 miliarde de euro, care este integral alocată. La aceasta se adaugă componenta de împrumut, reprezentând 8,01 miliarde euro.

„Am reuşit ca 2,15 miliarde de euro pentru autostrăzi să fie puse în componenta de grant, deci de fonduri nerambursabile: transferul pe grant a cinci loturi din autostrada Moldovei. Discutăm de secţiunea Focşani-Bacău, cu trei segmente, şi două loturi din Bacău-Paşcani, şi anume Bacău-Trifeşti şi Trifeşti-Gherăeşti. Este un lucru foarte important pentru că au fost în spaţiul public discuţii cu privire la autostrăzi şi, iată, mutarea pe grant reprezintă în acest moment o certitudine de execuţie a acestor lucrări”, a spus Pîslaru.

El a menţionat că trei noi spitale au fost incluse în negocieri, adăugându-se celor cinci unităţi medicale despre care se consideră că pot fi finalizate la timp (din Cluj, Craiova, Bistriţa, Ilfov şi Sibiu). Cele opt spitale ar urma să beneficieze de o finanţare de 535 de milioane de euro, dintre care 260 de milioane de euro pentru cele trei incluse ulterior.

„Sunt trei noi spitale pe care am reuşit să le prindem în negocieri. Îi mulţumesc colegului meu Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, pentru sprijinul pe această componentă. Discutăm de Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei ‘Zerlendi’, de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ‘Sf. Apostol Andrei’ din Constanţa şi de Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş”, a spus el.

De asemenea, au fost obţinute 180 de milioane de euro pentru Componenta „Valul Renovării” şi o alocare de 400 de milioane de euro pentru reţeaua de apă şi canalizare.

„La Mediu, practic am obţinut vreo 200 de milioane de euro în plus faţă de situaţia din iunie. 80 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului judiciar. 86,25 milioane de euro, confirmat, pentru producţia de hidrogen verde”, a mai spus el.

Dragoş Pîslaru a menţionat că în PNRR au fost incluse şi două investiţii noi. Este vorba de o alocare de 183,6 milioane de euro pentru 1.200 de ambulanţe. Totodată, 100 de milioane de euro vor fi acordate pentru capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, instituţie creată prin PNRR.

La acestea se alătură şi alte investiţii pentru: Registrul Naţional al Clădirilor, Cadastrul Apelor (30 de milioane de euro), automatizarea proceselor în administraţia publică (15 milioane euro).

Dragoş Pîslaru a mai precizat că săptămâna viitoare va fi elaborat un memorandum care va include toate aceste proiecte. În luna august va fi alcătuită documentaţia în vederea depunerii spre aprobare.

„În septembrie Comisia ar trebui să ne propună şi să ajungem la o concluzie pe partea de simplificare masivă a jaloanelor şi ţintelor”, a declarat Pîslaru.

CE urmează să propună o simplificare a jaloanelor PNRR; cererea de plată numărul 4 ar putea fi încasată în decembrie – Pîslaru

Comisia Europeană urmează să propună în luna septembrie o simplificare a jaloanelor şi ţintelor PNRR, anunţă ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă în care ministrul a anunţat că România a finalizat procesul de renegociere cu Comisia Europeană privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Renegocierea a fost complicată, dar partea importantă este implementarea. Săptămâna viitoare va exista un memorandum în care vom lista toate aceste proiecte, pentru a crea predictibilitate. În paralel, împreună cu Comisia Europeană, lucrăm toată luna august la toată documentaţia necesară depunerii spre aprobare. În septembrie, Comisia ar trebui să ne propună şi să ajungem la o concluzie pe partea de simplificare masivă a jaloanelor şi ţintelor. Este un angajament pe care l-am obţinut în negocieri şi Comisia şi l-a asumat, ceea ce presupune că vom avea la sfârşitul lunii septembrie aprobarea Comisiei şi intrăm pentru ECOFIN-ul de pe 20 octombrie, pentru aprobarea şi de către Consiliu a planului revizuit”, a precizat Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

După ce Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) va aproba varianta revizuită a PNRR, va fi depusă cererea de plată numărul 4, iar banii ar urma să fie încasaţi în luna decembrie.

„În paralel lucrăm la cererea de plată 4. Din momentul în care avem varianta revizuită a PNRR, putem depune cererea de plată 4 şi chiar planul agreat cu Comisia Europeană este să încasăm cererea de plată 4 în luna decembrie, în acest an, astfel având o gură de oxigen în plus pentru partea de deficit”, a explicat ministrul.

Dragoş Pîslaru a subliniat că România nu pierde „niciun euro” din componenta nerambursabilă a fondurilor PNRR, care totalizează 13,57 miliarde de euro. La aceasta se adaugă componenta de împrumut, reprezentând 8,01 miliarde euro.

În context, el a atras atenţia asupra faptului că România are dificultăţi în a-şi asuma împrumuturi suplimentare, în contextul deficitului bugetar.

„Există într-adevăr o reducere a componentei de împrumut pe care România în acest moment crede că poate să şi-o permită, la 8 miliarde, de la, iniţial, un disponibil de 15 miliarde pe partea de împrumut. Dar acest lucru este ceea ce în acest moment România îşi permite să se împrumute, în contextul de spaţiu fiscal pe care-l avem”, a spus Dragoş Pîslaru.