Anunț important al BNR. Pleacă rapid bani din țară, pe toate căile: Firmele și muncitorii străini trimit miliarde de euro în afara țării, românii din afară nu mai compensează

14 05. 2025
ins industrie criza sageata jos scadere recesiune arieratele

Deficitul contului curent al balanței de plăți a depășit 7,6 miliarde de euro în primele trei luni ale acestui an, față de doar 4,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2024 și 4,8 miliarde de euro la final de februarie 2025. Altfel spus, într-o singură lună, diferența dintre intrările și ieșirile de valută a crescut cu 3 miliarde de euro, iar această evoluție, arată datele Băncii Naționale a României, a fost influențată în primul rând de importurile masive de bunuri, inclusiv mâncare.

La această categorie s-a înregistrat un minus de 8,3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară din 2024, în condițiile în care am importat de 30 de miliarde de euro, cu 3 miliarde mai mult decât în 2024 și am exportat în valoare de 22 de miliarde de euro, cu sub 500 de milioane de euro mai mult decât în 2024. Într-o singură lună, martie, deficitul la acest capitol a urcat cu aproape 3 miliarde de euro.

Rămânem pe plus în ceea ce privește serviciile, însă creșterea excedentului de la o lună la alta se reduce tot mai mult. Față de primele trei luni din 2024, plusul la acest capitol a scăzut cu jumătate de miliard de euro, la sub 2,4 miliarde de euro, în timp ce față de primele două luni din acest an există o creștere de circa 600 de milioane de euro.

Situație rară: Din România au ieșit mai mulți bani prin transferuri decât au intrat. Și multinaționalele au început să scoată bani prin credite, în loc să aducă. Singurele două domenii ce aduc un plus substanțial de valută: Transporturile și IT&C.

La o analiză mai atentă a contului curent al balanței de plăți se poate observa că singurele două capitole unde încă mai avem un excedent notabil sunt transporturile (România este una dintre țările importante în transportul internațional de mărfuri, cu peste 275.000 de lucrători în domeniu și inclusiv cu firme gigant care își au sediul la noi în țară) și domeniul IT&C, inclus în balanță sub capitolul „servicii de telecomunicații, informatice și informaționale”. În cazul transporturilor, însă, situația se află într-o evidentă înrăutățire. Față de primele trei luni din 2024, excedentul din primul trimestru al acestui an a scăzut la jumătate, până la sub 1,1 miliarde de euro. Așadar, singurul domeniu care ne aduce excedent de valută și acest excedent este constant a rămas IT&C, acolo unde plusul de anul acesta a fost de 1,5 miliarde de euro, aproximativ egal cu cel de anul trecut.

Pe de altă parte, la final de martie 2025 ne aflam într-o situație negativă mai rar întâlnită. Veniturile secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice au înregistrat deficit.  Dacă în februarie încă mai aveam un mic excedent, de 40 de milioane de euro, bilanțul pe primele trei luni arată un minus de 138 de milioane de euro, față de un plus de peste 900 de milioane de euro în primele trei luni din 2024.  La acest capitol, în primele trei luni din 2025 au intrat 1,4 miliarde de euro, față de 2,3 miliarde de euro în 2024 și au ieșit aproape 1,6 miliarde de euro, față de sub 1,4 miliarde de euro în 2024. În veniturile secundare, cea mai mare pondere la categoria intrări o au transferurile efectuate de românii care lucrează în afara țării, care trimit din ce mai puțini bani. La categoria ieșiri, o pondere notabilă o au transferurile muncitorilor străini din România către țările lor, precum și investitorii privați străini care vin în România pentru câștiguri mai bune din dobânzi și apoi  retrag sumele. Tot la venituri secundare intră și o parte din sumele provenite din fonduri europene sau plătite de România către UE.

Poate cele mai îngrijorătoare cifre vin, însă, dinspre companiile internaționale prezente în România, firme care formează mare parte din PIB-ul țării. Creditele intragrup au atins un minus de 1,3 miliarde de euro față de doar 198 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2025, și 38 de milioane de euro în ianuarie 2025. În perioada similară din 2024, minusul a fost de sub 240 de milioane de euro. Aceasta înseamnă că doar în martie firmele străine au scos prin credite intragrup peste 1,1 miliarde de euro, o sumă record al ultimilor ani. Aceste date nu includ perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale, când ieșirile de valută din țară au atins niveluri record, pe fondul incertitudinilor politice și economice. Este de așteptat, așadar, ca balanța pe primele cinci luni ale acestui an să conțină date și mai proaste.

Cealaltă componentă a investițiilor străine directe, participațiile la capital, care, în perioade mai bune, reușeau să acopere o parte notabilă din deficit, au crescut mai degrabă marginal, fără să poată acoperi ieșirile prin credite. Altfel spus, firmele străine nu doar că nu mai investesc, dar și scot bani, cel mai probabil din cauza instabilității politice și a deficitului bugetar uriaș care prevestește majorări de taxe și impozite. „Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1.672 de milioane de euro (comparativ cu 2.481 de milioane de euro în perioada ianuarie – martie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2.979 de milioane de euro”, notează BNR.