Una din modificările aduse de proiectul de lege pentru punerea în aplicare a măsurilor fiscale din pachetul 2 este majorarea impozitului de la 10% la 16% pentru aur, titluri de valoare și operațiuni cu instrumente derivate. Cum văd măsura principalii jucători din piață.
„Creșterea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru câștigurile din transferul aurului de investiții ar putea avea un impact direct asupra investitorilor individuali, în special asupra celor care privesc aurul ca pe o metodă de protecție a economiilor împotriva inflației și a instabilității economice.
România se aliniază astfel unor practici fiscale mai stricte la nivel european, însă trebuie ținut cont că aurul nu este doar un instrument speculativ, ci și o rezervă de valoare cu rol strategic pentru populație”, arată Daniel Văduva, partener Avangard Gold, una dintre cele mari trei firme din România care tranzacționează aur.
Văduva subliniază că un aspect important este și componenta culturală și simbolică a aurului: foarte mulți români cumpără lingouri de aur nu doar ca investiție, ci și ca dar de valoare pentru familie și prieteni, la ocazii importante. Din această perspectivă, aurul are o dublă funcție – financiară și socială – și rămâne un activ sigur și apreciat indiferent de schimbările fiscale.
”În opinia noastră, efectul imediat al acestei măsuri va fi o descurajare parțială a tranzacțiilor speculative pe termen scurt, dar investitorii care își doresc protecție pe termen lung sau cei care aleg aurul pentru valoarea sa simbolică vor continua să se îndrepte către acest activ. Important este ca legislația să rămână predictibilă, pentru a nu afecta încrederea oamenilor într-unul dintre puținele active sigure și tangibile accesibile publicului larg.”, concluzionează Daniel Vaduva, partener Avangard Gold.
Florina Mateescu, expert contabil și membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) din anul 2005 și fondatoarea companiei Perfect Accounting spune că, „Mulți dintre micii investitori abia descoperă piața de capital, fac primii pași și riscă să fie descurajați chiar înainte să prindă încredere. Pe termen lung, această măsură ar putea tempera interesul pentru investiții, într-un moment în care România are nevoie să dezvolte cultura investițională și să facă piața de capital mai atractivă”.
”Până acum, România s-a remarcat prin una dintre cele mai mici cote de impozitare din regiune, ceea ce a contat în atragerea capitalului. Creșterea la 16%, aliniată la cota standard de impozit pe venituri, vine însă fără diferențiere între câștigurile mici și cele mari, iar povara fiscală se va resimți mai ales de către investitorii care operează cu sume reduse, de multe ori pentru prima dată.
Poate ar fi fost oportun și pentru România un astfel de mecanism – impozit de 10% pentru câștigurile mici și 16% pentru cele mai mari. Astfel, statul și-ar crește încasările, dar ar transmite și un mesaj clar de susținere pentru investitorii aflați la început de drum.”, precizează Florina Mateescu.
Proiectul de lege aflat în dezbatere publică stipulează că, ”În cazul veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operaţiuni care nu sunt efectuate prin entităţile prevăzute de lege, precum şi din transferul aurului de investiţii, se propune majorarea cotei de impozit de la 10%, la 16%, cu menținerea celorlalte reguli fiscale privind determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale, precum și a obligațiilor de declarare și plată. Se propune implementarea măsurii începând cu veniturile aferente anului 2026”.
Același proiect spune că sunt incluse și criptomonedele care vor fi taxate cu 16% (după ce au fost exceptate de la taxare anul trecut). De asemenea se majorează la 3% impozitarea câștigurilor din piața de capital peste 1 an. Impozitul se aplică doar la câștig, nu la valoarea tranzacției.