APAPR a solicitat Băncii Centrale Europene să contribuie la finanţarea excepţională a relansării economiei româneşti

Potrivit unui comunicat al asociaţiei, acţiunea a fost desfăşurată de către APAPR în colaborare cu entităţi similare din Croaţia şi Bulgaria, prin intermediul PensionsEurope, federaţia europeană a fondurilor de pensii private, în care organizaţia din România este membră din anul 2008.

Organizaţia menţionează că, dacă scrisoarea trimisă către Comisia Europeană şi BCE va avea succes, titlurile de stat emise în euro de România vor fi eligibile pentru a fi cumpărate de Banca Centrală Europeană, efectul fiind injectarea în economia românească a miliarde de euro, stabilizarea şi reducerea costurilor la care România se împrumută pe pieţele externe şi implicit sprijinirea economiei şi a locurilor de muncă din ţară. În plus, susţinerea preţurilor Eurobond-urilor româneşti de către BCE va avea un impact pozitiv şi asupra valorii activelor fondurilor de pensii private.

Conform APAPR, odată cu închiderea administrativă a unei bune părţi a economiei europene şi globale cauzată de criza sanitară Covid-19, autorităţile europene au gândit un program de susţinere a economiilor din zona euro prin injectarea de lichiditate de către BCE via achiziţia de titluri de stat (PEPP – Pandemic Emergency Purchase Programme). Deşi România nu este încă membra a zonei euro, APAPR a argumentat în cadrul scrisorilor trimise autorităţilor europene că, având în vedere angajamentul ferm de a adera la zone euro, ţara noastră merită să se califice în acest program, alături de Bulgaria şi Croaţia, state deja intrate în mecanismul ERM2, anticamera zonei euro.

Statutul BCE şi Tratatele Europene arată că rolul băncii centrale europene este să sprijine dezvoltarea economică sustenabilă a tuturor statelor membre UE, nu doar a celor din zona euro. La fel ca Bulgaria şi Croaţia, România şi-a setat o ţintă de adoptare a monedei euro în anul 2024, conform strategiilor guvernamentale oficial, şi derulează reforme în vederea întrunirii condiţiilor formale de intrare în zona euro.

De asemenea, băncile centrale ale statelor menţionate sunt parte a sistemului BCE, acestea participând la capitalul BCE.

„Acest demers al APAPR de sprijin pentru autorităţile române şi economia României nu este nicidecum primul de acest fel. Un alt exemplu relevant şi de aceeaşi anvergură este reuşita APAPR de a convinge autorităţile europene, cu ocazia precedentei crize economice din 2008-2011, să excludă contribuţiile virate de bugetul naţional către pensiile private de Pilon II ale românilor din calculul deficitului bugetar şi datoriei publice, pentru a da o gură de oxigen finanţelor publice şi a permite în continuare acumularea sustenabilă şi eficientă a resurselor financiare în vederea suplimentării pensiei publice pentru milioane de cetăţeni”, explică Radu Crăciun, preşedintele APAPR.

În plus, extinderea PEPP prin includerea Eurobondurilor româneşti va stimula autorităţile române să accelereze reformele în direcţia adoptării euro (convergenţa nominală), cu efecte pozitive şi în convergenţa reală, adică a integrării profunde a economiei româneşti în piaţa unică europeană. De asemenea, aceasta ar permite României, Bulgariei şi Croaţiei să continue să relaxeze politica monetară şi condiţiile de creditare, facilitând accesul guvernului, cetăţenilor şi companiilor la finanţare stabilă şi accesibilă pentru investiţii şi creştere.