Aproximativ 200 de IMM-uri care au accesat fonduri europene riscă falimentul fără ajutor de stat

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Credem că este nevoie de o decizie guvernamentală astfel încât eforturile corecte ale firmelor care au atras fonduri europene şi care şi-au crescut competitivitatea, capacitatea de adaptare la piaţă şi capacitatea de a produce mai mult să fie susţinute cu orice preţ. Guvernul poate acorda aceste ajutoare IMM-urilor aflate în dificultate doar pentru că în 2014 Comisia Europeană a schimbat clasificarea tipului de întreprindere din bani publici. Banii publici se produc de companii. Companiile asigură locuri de muncă, produse şi servicii care se vând. Companiile fac produsul intern brut. Ele generează bogăţia ţării şi în moment de criză, când printr-o decizie greşită posibil a autorităţilor riscă să intre în faliment, trebuie sprijinite’, a afirmat Cristian Pârvan.

Conform preşedintelui PSPR, România a acordat pentru perioada 2007-2013 circa 600 de milioane de euro ajutoare de stat, dintre care 99% pentru companiile multinaţionale. Exerciţiul 2014 – 2020 prevede alte 600 de milioane de euro ajutoare de stat.

,,Statul are un comportament discriminatoriu faţă de companiile cu capital autohton, ceea ce este inacceptabil din punctul nostru de vedere. Încercăm prin toate mesajele noastre măcar reducerea acestui comportament’, a spus Pârvan, inclusiv în calitatea sa de preşedinte al AOAR.

Conform PSPR, circa 200 de firme care au accesat fonduri europene ca IMM-uri, conform legislaţiei în vigoare la acea dată, vor suporta corecţii financiare între 10 – 100% deoarece Comisia Europeană a schimbat în anul 2014 criteriile după care o firmă este considerată IMM, iar statul român a semnat acceptarea acestora.

‘Nu ducem lipsă de conversaţii politicoase pe această temă cu autorităţile statului. Nu ducem lipsă nici de disponibilitatea lor de a comunica. S-a cam dus timpul acestor discuţii. Este momentul unei asumări guvernamentale clare şi fără echivoc. Aceşti beneficiari de fonduri europene nu au vreo vină şi mor incorect. Soluţii există, bani există. Discutăm de mai mult decât de o problemă de 10 sau 30 de milioane de euro cât ar însemna aceste corecţii. Acest tip de decizie transformă viitorul fondurilor europene într-o gaură neagră pentru beneficiari pentru că oricând se poate întâmpla ca un organism european să vină cu reguli noi. Dincolo de miza economică, mai gravă este acceptarea acestei retroactivităţii sistemice’, a adăugat Marian Dobrilă, vicepreşedintele Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE).

Deşi impactul economic în cazul falimentului celor aproximativ 200 de IMM-uri este greu de estimat din cauza lipsei de date publice, Pârvan susţine că ar putea ajunge şi la câteva mii de şomeri. Reprezentanţii PSPR au mai afirmat că atât Spania cât şi Ungaria au acceptat, la un moment dat, soluţia de a plăti aceste corecţii aplicate firmelor de bună-credinţă din ajutoare de stat.