Arabii de la ADNOC, favoriţi pentru preluarea participaţiei deţinută de Rusia la compania NIS din Serbia (FT)

Chiar dacă ADNOC este favorită la preluarea participaţiei majoritare la NIS, compania care deţine singura rafinărie din Serbia continuă să discute şi cu alţi potenţiali ofertanţi, inclusiv cu compania petrolieră ungară MOL, a precizat Financial Times.

Valoarea tranzacţiei este neclară, dar în ultima sa declaraţie contabilă din 2024, NIS a raportat active de 4,7 miliarde de dolari, dintre care aproximativ 2,6 miliarde de dolari sunt atribuibile coproprietarilor ruşi, scrie Agerpres.

Două companii ruseşti, Gazprom Neft şi Gazprom, deţin 44,9%, respectiv 11,3% din acţiunile NIS, însă trebuie să îşi vândă acţiunile pe care le deţin la această companie petrolieră ca urmare a sancţiunilor americane. Statul sârb deţine 29,9% din acţiunile NIS, în timp ce restul aparţine micilor acţionari şi angajaţilor companiei.

Sancţiunile americane au dus la creşterea tensiunilor între proprietarii NIS, oficialii sârbi devenind din ce în ce mai nemulţumiţi de coproprietarii ruşi pentru că aceştia din urmă amână o vânzare care ar putea rezolva problema.

„Par reticenţi (în a negocia) până la sfârşit, chiar dacă nu lipsesc potenţiali cumpărători şi este suficient timp pentru a ajunge la înţelegere”, a spus una dintre sursele citate de FT.

Implicarea ADNOC se datorează în primul rând legăturilor strânse dintre Emiratele Arabe Unite şi Serbia mai degrabă decât din motive strategice sau comerciale. Sursele citate de Financial Times au precizat că Guvernul Serbiei ar fi preferat să cumpere el însuşi participaţia rusească la NIS, dar coproprietarii ruşi ezită să le vândă acţiunile.

Autorităţile de la Belgrad nu sunt interesate să urmeze varianta naţionalizării, din cauza temerilor de a inflama opinia publică ostilă.

Ţările vecine Serbiei se confruntă cu probleme similare, de când Washingtonul a impus sancţiuni separate companiilor petroliere ruseşti Lukoil şi Rosneft în octombrie. Lukoil deţine rafinării vitale de petrol în Bulgaria şi România, precum şi alte infrastructuri energetice în Serbia, Croaţia, Muntenegru şi Macedonia de Nord.