ARB: Băncile din România respectă legislația națională privind modul în care este stabilit indicele de referință ROBOR și nu au primit sancțiuni privind cotațiile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Banca Națională a României are rol de organizator, de reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. Piața monetară presupune tranzacționarea lichidității. Legislația impune criterii stricte de participare la această piață, iar organizatorul stabilește regulile de tranzacționare la nivelul pieței și regulile de transparență privind mecanismele de cotare.

În calitatea sa de supraveghetor al acestei piețe reglementate, Banca Națională a României dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință.

”La nivelul Asociației nu deținem informații ca băncile să fi fost sancționate pentru vreun motiv legat de modalitatea în care și-au respectat obligațiile privind cotarea sau ca BNR să se fi sesizat în contextul regulamentului European”, arată ARB.

Comunicatul Asociației continuă: Maniera în care a fost prezentat subiectul în spațiul public a creat confuzie privind modalitatea de funcționare a unei piețe reglementate. Până la clarificarea și înțelegerea deplină de către opinia publică a mecanismelor acestei piețe reglementate, acuzațiile formulate pot declanșa consecințe negative privind șocul operațional, juridic, de finanțare și reputațional.

Acestea pot conduce la afectarea stabilității financiare, mai ales în situația pierderii de reprezentativitate sau blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra mediului economic, de business și al întregii populații.

În contextul investigației aflate în curs, subliniem necesitatea ca orice concluzie să rezulte exclusiv în urma unei analize complete, bazate pe probe. În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depășesc cadrul investigației și influențează negativ funcționarea pieței și percepția publică.

Este esențial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare și responsabilitate. Protejarea funcționării neîntrerupte și a reprezentativității indicelui ROBOR nu reprezintă doar o abordare tehnică, ci este imperativă pentru asigurarea stabilității financiare.

ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare și funcționarea pieței monetare, asigurând în același timp stabilitatea financiară. Procesul de fixing este riguros, fiind bazat pe cotațiile reale de lichiditate din piața interbancară, cu supravegherea Băncii Naționale a României după reguli stricte.

Cadrul instituțional este foarte bine definit și supus unor mecanisme de monitorizare și control, inclusiv la nivel european. Participanții la piață trebuie să îndeplinească condiții riguroase și să respecte reglementări stricte, având în vedere rolul esențial în asigurarea stabilității financiare și a accesului la finanțare de către angajatori și entități publice.

Creșterea generalizată a dobânzilor începând cu anul 2022 nu este un fenomen local, iar amplitudinea acestor creșteri a depins în fiecare stat de o serie de factori macroeconomici, precum inflația, deficitele fiscale și structura economiei. Niciunul dintre acești factori nu poate fi influențat de comportamentul băncilor locale prin modul în care ele cotează costul finanțării interbancare.

Investigația actuală a Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2022, în care România s-a confruntat cu crize multiple precum inflația record după perioada pandemică, criza energetică, criza de securitate pe fondul războiului din Ucraina etc.  Factorii care influențează evoluția ROBOR sunt legați direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflației și al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor în general, precum și instabilitatea politică și guvernamentală.

ARB consideră că fiecare instituție bancară vizată de investigație își stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și costuri de finanțare. Similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală a unor actori economici care funcționează sub aceleași presiuni de piață.

Traversarea unor perioade marcate de amplificarea riscurilor în anul declanșării investigației Consiliului Concurenței, cu o rată a inflației record după perioada pandemică, de 16,8% în luna noiembrie 2022, reflectă derapajele determinate de manifestarea riscurilor și considerăm că nu pot fi asimilate ca înțelegeri între instituțiile de credit. La momentul debutului investigației, ROBOR 3M era situat la jumătatea ratei inflației, România fiind unul dintre statele care s-a confruntat și atunci și în prezent cu presiuni inflaționiste ridicate.

Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității preţurilor, astfel că în condițiile unui record al ratei inflației după pandemie, BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de 8 ori în anul 2022, de la 1,75% în anul 2021 la 6,75% la finele anului 2022.

În anul 2008, Consiliul Concurenței a mai declanșat o investigație similară asupra instituțiilor de credit active pe piața monetară interbancară din România privind stabilirea ROBOR și inclusiv a modului de funcționare a acestor platforme. Asociația Română a Băncilor nu are cunoștință să fi fost sesizate deficiențe de natură concurențială, în condițiile în care regulile de funcționare și platformele utilizate nu au suferit modificări semnificative.

Asociația Română a Băncilor reiterează că ar trebui tratate cu maximă precauție acuzațiile privind funcționarea ROBOR, care este un reper de piață cu funcție sistemică. Acuzațiile afectează încrederea investitorilor externi cu impact în costurile de finanțare ale statului, ale populației și companiilor. Orice fel de acțiuni care modifică sau afectează funcționarea mecanismului pot reprezenta în fapt o reglementare de facto a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul actual aplicabil pieței monetare/benchmarkurilor și instrumentele dreptului concurenței. Orice intervenție exogenă care afectează capacitatea de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională.

Asociația Română a Băncilor își oferă suportul tehnic pentru clarificarea oricăror aspecte privind funcționarea piețelor financiare, având în vedere că evoluția indicelui ROBOR este determinată de fundamentele pieței monetare, nu de acorduri între bănci.