Argentina: Cristina Kirchner reia pe Twitter problema Insulelor Malvine/Falkland

După ce marţi a lansat o nouă ofensivă la Naţiunile Unite privind necesitatea unei soluţii negociate a conflictului dintre Marea Britanie şi ţara sa, Cristina Kirchner a dat asigurări pe site-ul de microblogging că America Latină ‘sprijină fără rezerve cererea noastră din motive istorice (…), geografice şi ce răspund logicii celei mai elementare’.

Ea s-a referit în special la sprijinul primit de ţara sa din partea Pieţei comune a sudului (Mercosur), Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC) şi a Uniunii Naţiunilor Sud-Americane (Unasur).

‘Un teritoriu britanic la peste 12.000 de kilometri distanţă? Această teză nu ar putea fi susţinută nici măcar în faţa unei grădiniţe cu copii de trei ani’, a scris şefa de la Casa Rosada (sediul preşedinţiei argentiniene) despre arhipelagul situat în Atlanticul de Sud, pe contul său de Twitter urmărit de peste 1,8 milioane de abonaţi.

Marţi, ministrul argentinian de externe, Hector Timerman, a insistat în faţa Naţiunilor Unite asupra necesităţii unei soluţii negociate, la 15 zile după referendumul ce a arătat că majoritatea zdrobitoare a locuitorilor arhipelagului doresc să rămână sub drapel britanic. El a fost însoţit de omologul său uruguayan – Luis Almagro -, cubanez – Bruno Rodriguez – şi de viceministrul peruan de externe Jose Beraun.

Situate la circa 480 de kilometri de coastele argentiniene şi la 12.700 de kilometri de Londra, Insulele Malvine (numite Falkland de britanici) se află din 1833 sub controlul Marii Britanii. Arhipelagul este în continuare revendicat de Argentina, la peste 30 de ani de la încheierea războiului în care această ţară a luptat împotriva Marii Britanii (2 aprilie – 14 iunie 1982), soldat cu peste 900 de morţi.

Descoperirea unor zăcăminte de petrol la sfârşitul anilor 1990 a sporit interesul pentru arhipelagul cu aproximativ 2.500 de locuitori, 500.000 de oi şi unde sunt staţionaţi 1.300 de militari britanici.

Argentina reclamă suveranitatea asupra arhipelagului pe cale diplomatică şi aplicarea rezoluţiilor ONU care, cu începere din 1965, îndeamnă la dialog bilateral. Londra refuză însă orice formă de dialog şi insistă asupra dreptului la autodeterminare al locuitorilor din Falkland.

După noul demers argentinian la Naţiunile Unite, reprezentantul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, şi-a exprimat regretul că Buenos Airesul şi partenerii săi ignoră ‘dorinţa’ locuitorilor arhipelagului şi îşi menţin o poziţie ‘inacceptabilă’.