Argentina, pe marginea prăpastiei?

 Un nou termen în proces urmează să se judece în următoarele zile în Statele Unite, iar Guvernul argentinian îi descrie ca pe nişte „vulturi” pe reprezentanţii fondurilor de hedging, care nu au acceptat restructurarea datoriilor.

Statul argentinian spune că este imoral ca entităţile care în perioada marii crize argentiniene au cumpărat obligaţiunile la discounturi puternice faţă de valoarea nominală cer acum plata integrală a datoriilor. Obligaţiunile au fost preschimbate în două rânduri, în 2005 şi 2010, însă un grup de investitori a refuzat să şteargă din datorii şi susţine că statul argentinian îşi poate permite să plătească, deoarece a acumulat rezerve semnificative.

Cele două părţi sunt implicate într-o bătălie îndelungată în justiţie, urmărită atent de toţi investitorii interesaţi de pieţele emergente. Grupul de fonduri de hedging a câştigat mai multe decizii favorabile în justiţie, însă nu a reuşit până acum să obţină sume semnificative în contul datoriilor pe care le revendică.

În 2001, statul argentinian a intrat în colaps, după patru ani de recesiune şi mai multe măsuri de austeritate luate la îndemnul FMI, care şi-a luat însă mâinile de pe Argentina, refuzând să o mai susţină. Datoria externă a Argentinei se cifra la acel moment la peste 100 de miliarde de dolari, o sumă imensă pentru o ţară sărăcită excesiv.

Între 2002 şi 2005, datoria ţării este restructurată cu 75%, iar în 2006, preşedintele din acea vreme, Nestor Kirchner, ordonă restituirea ultimei tranşe, de zece miliarde de dolari, pe care ţara o mai datora FMI şi rupe legătura cu Fondul.

Între timp, economia Argentinei a crescut constant, însă în ultima perioadă analiştii au avertizat că motoarele creşterii au început să obosească şi că e probabil că statul va trebui să impună o serie de măsuri mai austere, pentru a nu risca un nou colaps financiar.