Arhivele cineastului rus Andrei Tarkovski, scoase la licitaţie de casa Sotheby’s

Aceste arhive, care conţin câteva mii de documente, estimate între 80.000 de lire sterline şi 100.000 de lire sterline (100.000 – 125.000 de euro), dezvăluie „tehnicile cinematografice, viaţa privată şi lupta artistică a regizorului pentru ca munca lui să fie recunoscută în URSS”, au precizat reprezentanţii casei Sotheby’s, citaţi de AFP.

Printre acele documente se află caietele cu însemnări pe care regizorul le-a făcut pentru filmele sale „Solaris”, „Oglinda” şi „Călăuza”, care sunt „documente foarte personale, ce arată structura – plan cu plan – a filmelor lui Tarkovski”, potrivit aceleiaşi surse.

Vor fi scoase la vânzare 32 de casete audio şi 13 minidiscuri cu interviuri ale regizorului care, în marea lor majoritate, nu au fost difuzate niciodată.

Aceste documente „spun povestea personală a unui cineast care a contribuit la revoluţionarea istoriei cinematografiei şi care a fost salutat de mulţi dintre cei mai mari cineaşti internaţionali”, afirmă într-un comunicat Stephen Roe, directorului departamentului de cărţi şi manuscrise al casei Sotheby’s.

„Întrucât el a fost perceput ca un elitist de guvernul rus, opera lui Tarkovski a fost interzisă în URSS şi a rămas practic necunoscută acolo”, a adăugat Stephen Roe, care reaminteşte că regizorul rus a murit în exil la vârsta de 54 de ani „după ce a părăsit ţara care l-a inspirat, dar care l-a respins”.

Născut pe 4 aprilie 1932, Andrei Tarkovski a murit pe 29 decembrie 1986, la vârsta de 54 de ani, la Neuilly-sur-Seine, în apropiere de Paris, din cauza unui cancer pulmonar.

Andrei Tarkovski a regizat şapte filme într-un sfert de secol şi toate sunt considerate adevărate capodopere ale artei cinematografice: „Copilăria lui Ivan”

(1962) – ce prezintă povestea unui orfan din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, „Andrei Rubliov” (1966) – un minunat film-frescă despre un călugăr care pictează icoane, „Solaris” (1972) – un celebru film science-fiction, „Oglinda” (1974) – o operă autobiografică aspru criticată în ţara lui, „Călăuza” (1979) – o fabulă metafizică, „Nostalgia” (1983) – o lungă plângere despre exil şi „Sacrificiul” (1976) – un film misterios despre sfârşitul lumii şi despre noţiunea de sacrificiu.