Armata franceză îşi mută atenţia spre Europa de Est, inclusiv România (AFP)

În doi ani, trupele franceze au fost împinse spre ieşirea din Mali, Burkina Faso şi apoi, în octombrie, Niger, din nou după o lovitură de stat militară. Invazia rusă din Ucraina a semnalat, în paralel, revenirea aşa-numitului război „de mare intensitate”, la două ore de Paris.

Crearea acestui nou comandament terestru pentru operaţiuni aer-sol în Europa (CTE) marchează „o întoarcere asumată la problemele apărării colective”, potrivit şefului Statului Major al forţelor terestre franceze, Pierre Schill.

În cadrul NATO, principiul apărării colective este consacrat în articolul 5 al tratatului fondator, conform căruia orice atac împotriva uneia dintre ţările membre ar trebui să conducă la un răspuns colectiv al organizaţiei, ceea ce prezintă riscul de a fi atras într-un război împotriva Rusiei, o putere nucleară.

CTE, operaţional din 16 octombrie, are sediul la Lille (nord), sub conducerea generalului Bertrand Toujouse, fost comandant al forţelor speciale şi actual comandant al forţelor terestre franceze.

CTE are trei misiuni: să comande toate trupele franceze dislocate în Est în cadrul NATO sau UE, să garanteze capacitatea de creştere a forţei dacă este necesar, pentru a trimite „6.000 de oameni în zece zile” pe flancul estic, şi să joace rolul de interfaţă unică cu autorităţile militare aliate.

„Acest lucru consolidează dubla pivotare, către Europa şi intensitatea ridicată”, a declarat Toujouse pentru AFP.

Marina franceză şi forţele aeriene au deja comandamente ”Europa”.

Cele trei operaţiuni principale ale Franţei în Europa sunt ”Lynx” în Estonia (300 de soldaţi), instruirea soldaţilor ucraineni în Polonia şi misiunea ”Eagle” în România (peste 1.200 de soldaţi ai forţelor terestre şi o sută de aviatori). În această ultimă operaţiune, Franţa este naţiunea-cadru pentru NATO, un rol-cheie de interlocutor între ţara gazdă (România) şi naţiunile care ar putea fi dislocate acolo.

România, membră a NATO din 2004, este o ţară care se învecinează direct cu Ucraina şi R.Moldova (care nu sunt membre ale NATO) şi are ieşire la Marea Neagră, scrie AFP. A fi o naţiune-cadru este „un semnal strategic extrem de puternic”, spune generalul Toujouse, care consideră că Franţa îşi consolidează astfel „credibilitatea militară” în cadrul Alianţei.

Armata franceză intenţionează să organizeze exerciţii majore în România anul viitor, ca parte a NATO, fără a creşte neapărat numărul de soldaţi acolo.

Aceste exerciţii sunt mult mai mult decât antrenamente. Ele sunt deopotrivă „semnale”, adică demonstraţii de forţă faţă de inamic, şi, „într-un fel, operaţiuni”, le-a explicat jurnaliştilor şeful Statului Major al forţelor terestre, Pierre Schill.