Artmark Historical Estate vinde trei vile antebelice cu circa cinci milioane de euro

Economica.net
03 05. 2020
vila_de_vanzare_cotroceni___artmark_historical_estate_2_19337300

Vila regentului Gheorghe Buzdugan din Cotroceni

Vila beneficiază de un teren de 468 mp și o suprafață utilă de 642 mp, dispusă în S+P+1E+M+Pod. Suprafețele ample și dispunerea încăperilor oferă posibilitatea de locuire pentru o familie numeroasă. Imobilul are 12 camere și 8 băi, dintre care două livinguri de 87 și 45 mp (unul la parter și unul la mansardă), sală de sport, sauna și cramă la demisol, două birouri și cinci dormitoare.

Vila a fost ridicată în 2006, pe locul casei regentului Gheorghe Buzdugan, și reproduce integral fațada construcției inițiale. Aceasta nu a putut fi salvată, fiind într-un stadiu avansat de degradare la momentul achiziționării de către actualii proprietari.

Casa originară apare în câteva cadre dintr-un film cu actorul Grigore Vasiliu Birlic, putându-se observa fațada inițială. Gheorghe Buzdugan (1867, Focșani-1929, București) a fost un politician și magistrat român, membru de onoare al Academiei Române din 28 mai 1929. A contribuit la perpetuarea instituţiei monarhice a Românei în perioada crizei dinastice, din funcția de Înalt Regent.

În 1924, a fost ales preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar de la începutul anului 1926 a făcut parte din Regenţa care a preluat prerogativele şefului statului în eventualitatea decesului Majestăţii Sale Ferdinand I, înaintea împlinirii vârstei majoratului de către principele Mihai I, desemnat oficial succesor la Tronul României. Înalţii Regenţi şi-au intrat în atribuţii pe 20 iulie 1927, imediat după decesul Regelui. Gheorghe Buzdugan a încetat din viaţă pe 7 octombrie 1929, la vârsta de 62 de ani, când încă era membru al Regenţei.

Licitația pentru vila de pe strada Dr. Koch din Sectorul 3 va începe de la 1,77 milioane de euro.

Vila cu candelabru

Construită în 1920 în stil arhitectural eclectic, vila a fost amenajată și consolidată ulterior de arhitectul Petre Cotițosu (1944-2013). În 2004, a fost restaurată cu păstrarea tuturor detaliilor de arhitectură și au fost aduse îmbunătățiri: sistem de alarmă și monitorizare, sistem de ventilare a aerului Daikin cu programare, sistem de încălzire centralizată cu calorifere. Pentru refacerea interiorului, s-au folosit finisaje prețioase – marmură, bronz, pardoseli din lemn.

Au fost refăcute caloriferele din bronz dantelate și adăugate corpuri de iluminat din bronz, în stil clasic. Intrarea impozantă marcată de un fronton și două coloane corintice permite accesul într-o sală elegantă, cu tavan casetat și o scară interioară de piatră, marcată printr-un candelabru impunător cu cristale, cu o înălțime de 8 metri, dispus pe cele trei niveluri. Luminatorul amplasat deasupra acestuia îi îmbogățește reflexiile, creând jocuri prețioase de lumină. Vila oferă două locuri de parcare în cele două garaje, cinci locuri de parcare în curte și spațiu pentru încă cinci mașini în fața porții de intrare.

Poziționarea ultracentrală, la 300 de metri față de Piața Victoriei, suprafața amplă și compartimentarea interioară fac posibilă dezvoltarea unor funcțiuni variate: hotel, birouri, spațiu cultural sau instituție publică.

Amplasată pe strada Puțul de piatră, licitația pentru vilă va începe de la două milioane de euro.

Casa negustorului Ghiță S. Popescu

Construită în anul 1913 de negustorul bucureștean Ghiță Popescu, casa din Speranței numărul 32 închide între zidurile sale farmecul uneia dintre străzile centrale și cochete ale Capitalei.

„Situată între bulevardul Carol și strada Italiană, apare cu acest nume în planurile orașului de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe această stradă s-a aflat prima locuință a lui Mihai Eminescu, după sosirea sa în București, în 1877. Ioan Slavici precizează că era o odaie spațioasă cu antreu larg, într-o veche casă cu cerdac din secolul al XVIII-lea. De pe această stradă, poetul mergea pe jos până la redacția ziarului conservator Timpul, aflată pe Calea Victoriei”, scrie Alexandru Ofrim în lucrarea Străzi vechi din Bucureștiul de azi.

Iar Mihai Eminescu nu este singurul nume mare de care se leagă istoria acestei zone. Fondatorul școlii românești de neurochirurgie, Dumitru Bagdasar, a locuit și el pe strada Speranței. Ultimele decenii au măcinat însă din eleganța imobilelor din zonă. Casa negustorului Ghiță Popescu este excepția notabilă de la regulă. Naționalizată după anii 1960, atunci când se afla în proprietatea doctorului Elias Haim, reședința a avut parte de-a lungul timpului de proprietari care au prețuit-o și au investit în conservarea și restaurarea sa – o muncă migăloasă care a transformat-o în bijuteria arhitecturală de astăzi.

Cei peste 400 de metri pătrați ai imobilului din strada Speranței, dispuși pe S+P+E+M, au fost supuși recent unui meticulos proces de renovare. După o muncă de șase luni, sub coordonarea designerului Irina Neacșu, demisolul, un spațiu de regulă puțin ofertant, s-a metamorfozat în ceea ce poate fi considerat unul dintre cele mai frumoase spații cu destinație office din România. Numeroase piese de mobilier personalizate, accente British într-un decor eclectic, tapetul desenat digital și apoi imprimat pe hârtie, sistemul climateric în pardoseală, sunt doar câteva dintre elementele care conferă unicitate și farmec proprietății.

În fapt, întreaga locuință este o reinterpretare în cheie modernă a unui imobil dominat de trăsături arhitecturale clasice, specifice Bucureștiului de la început de secol XIX. Terasa imobilului, amenajată modern, oferă o panoramă amplă a zonei armenești a Capitalei, un peisaj dominat de clădiri interbelice avangardiste, moderniste, dar și de imobile reprezentative pentru stilul Neoromânesc sau Eclectic.

Este disponibilă și pentru închiriere, iar licitația va începe de la 1,3 milioane de euro.