Asociația Bankwatch România reclamă la Comisia Europeană mai multe posibile ajutoare de stat acordate Complexului Energetic Oltenia

Bankwatch România a cerut Comisiei Europene (CE) să analizeze ajutoarele de stat acordate Complexului Energetic Oltenia (CEO) de către Guvernul României pentru exproprierile în vedea extinderilor mai multor cariere și plata certificatelor de emisii de CO2, informează  asociația prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.
Economica.net - J, 12 mart. 2020, 15:04
Asociația Bankwatch România reclamă la Comisia Europeană mai multe posibile ajutoare de stat acordate Complexului Energetic Oltenia

Potrivit adresei primite, Bankwatch se referă la exproprierile făcute în 2015 și 2018 și care privesc extinderile carierelor Jilț Nord, Jilț Sud, Roșia și Roșiuța din 2015 și 2018, acțiuni ce au fost subvenționate prin Hotărâri de Guvern, dar și pentru lucrările de la depozitul de cenușă din Valea Mănăstirii, în cazul căruia hotărârea nu a fost încă adoptată. În aceste cazuri, Societatea Complexul Energetic Oltenia ar fi primit ajutoare de stat în valoare de 6,6 milioane de euro pentru plata exproprierilor și ar urmă să fie subvenționat cu încă 580.000 de euro pentru exproprierile în cazul depozitului.

Asociația susține că aceste ajutoare de stat nu au fost notificate Comisiei Europene înainte de acordare și nu sunt compatibile cu normele europene. Bankwatch cred că acestea din urmă nu permit scheme de sprijin pentru extracția combustibililor fosili. Deși proiectele sunt considerate „de utilitate publică de interes național”, Guvernul nu a adus dovezi clare pentru care extinderea carierelor este o necesitate pentru securizarea aprovizionării cu energie, aceste motivări fiind obligatorii în aceste cazuri, se mai specifică în comunicat.

În cazul certificatelor pentru emisii de CO2, ajutoarele de stat au fost acordate sub formă unor împrumuturi și garanții de la EximBank, bancă de stat, pentru plata certificatelor din 2018 și un împrumut de salvare fără dobândă acordat de trezorerie pentru certificatele din 2019. Bankwatch susține că în acest context ajutoarele vin în contradicție cu scopul pentru care a fost creată schemă UE de comercializare a emisiilor de CO2, de decarbonizare a sistemului energetic european.

„Că orice producător de energie, Complexul Energetic Oltenia ar trebui să își acopere cheltuielile cu certificatele de emisii de CO2 din bugetul propriu. Este clar că până în 2030 nu ne vom mai putea baza pe cărbune – este deja prea costisitor și poluant. Statul român ar trebui să nu mai ignore oportunitățile pentru o tranziție justă și să folosească bugetul de stat pentru dezvoltarea regiunilor miniere, nu pentru a ține artificial în viață o tehnologie depășită”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.
Concret, pentru anul 2018, EximBank a acordat CEO un împrumut în valoare de 17 milioane euro și 70% din garanțiile pentru împrumuturi de 89 milioane euro de la bănci private. Pentru același scop, guvernul planifică în 2019 să acorde o schemă sprijin denumită „taxa de adecvanță pentru CEO”, prin care timp de 10 ani toți consumatorii de energie ar fi contribuit la plata a 67,7 milioane certificate de emisii (aprox. 1.8 miliarde euro). Nici în acest caz intenția nu s-a comunicat la Bruxelles, însă nici Guvernul nu a luat o decizie finală în acest sens.

O a două schemă este cea de ajutor de salvare în valoare de 251 milioane de euro fără dobândă, care va fi acordat pentru emisiile din 2019 de Trezoreria Națională. Bankwatch se așteaptă că dacă CEO nu va rambursa suma în șase luni, foarte probabil având în vedere datoriile companiei, va primi și un ajutor de restructurare. Plângerea motivează și de ce ajutorul de salvare nu ar fi trebuit aprobat: schema de sprijin pentru restructurare va fi folosită în practică pentru construirea unor unități pe gaze naturale, adică înlocuirea unui combustibil fosil cu altul.
Dacă Comisia va decide că ajutoarele de stat pentru exproprieri sau pentru plata emisiilor au fost ilegale, banii acordați vor trebui recuperați. În contextul în care Comisia Europeană a făcut apel la încetarea subvențiilor pentru combustibili fosili în cadrul propunerii Pactului ecologic european, este greu de crezut că ajutore la CEO sau către alte companii generatoare de emisii vor mai putea fi acordate în viitor, mai precizează Bankwatch România .

Despre Bankwatch România
Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.

Te-ar mai putea interesa și
Comisia Europeană: Noul pod rutier peste Tisa dintre România și Ucraina va spori semnificativ capacitatea de trecere a frontierei și rezilienţa regiunii
Comisia Europeană: Noul pod rutier peste Tisa dintre România și Ucraina va spori semnificativ capacitatea de trecere a ...
Noul pod rutier peste Tisa, care leagă judeţul Maramureş, din nord-vestul României, de regiunea Transcarpatia din Ucraina, asigurând legătura între Sighetu Marmaţiei şi Bila Ţerkva, va......
PMB anunță că a finalizat lucrările la liniile de tramvai din zona Podului Constanța și că se circulă normal pe ambele direcții
PMB anunță că a finalizat lucrările la liniile de tramvai din zona Podului Constanța și că se circulă normal pe ambele ...
Primăria Capitalei anunţă că a fost finalizate lucrările de la Podul Constanţa şi că în prezent se circulă pe ambele ...
Ce avere are Attila Balázs, milionarul din Harghita, care a intrat în conflict cu premierul Ungariei. Este unul dintre cei mai bogați oameni din țara vecină
Ce avere are Attila Balázs, milionarul din Harghita, care a intrat în conflict cu premierul Ungariei. Este unul dintre ...
Omul de afaceri Attila Balázs, originar din județul Harghita și proprietarul grupului de construcții Bayer Construct, ...
Prim-ministrul Pedro Sanchez confirmă că nave de război marocane au intrat în apele teritoriale spaniole în timpul crizei refugiaților din Ceuta
Prim-ministrul Pedro Sanchez confirmă că nave de război marocane au intrat în apele teritoriale spaniole în timpul crizei ...
Nave de război marocane au intrat în apele suverane spaniole din apropiere de Ceuta pe 30 şi 31 iulie, coincizând cu ...