Asociaţia Energia Inteligentă: 40% dintre consumatorii români riscă să rămână fără gaze la iarnă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Iarna 2021/2022 poate să aducă în condiţiile unor temperaturi scăzute pentru o perioadă mai mare de 14 zile, la nivelul capacităţii rezervate în prezent, necesitatea raţionalizării gazelor naturale pentru toţi consumatorii care nu sunt protejaţi sau în scenariul pesimist chiar şi pentru o parte din aceştia (şcoli, grădiniţe), adică la vârf de consum, circa 40% (procent volumic) din consumatorii români de gaze vor rămâne în plină iarnă fără gaze, în acest scenariu”, arată studiul.

Aceasta deoarece depozitele de gaze ale ţării sunt pline în proporţie de doar 66%, iar capacitatea de import nu permite aducerea de peste graniţă a mai multor cantităţi de gaze, scrie Agerpres.

„Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă veşti şi mai îngrijorătoare pentru perioada următoare şi care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în sezonul rece. Deficitul între cerere şi ofertă a determinat ca necesarul de importuri ale gazelor să ajungă la un nivel de 29%. Depozitele de înmagazinare ale gazelor naturale cu 30 de zile înainte de închiderea ciclului de injecţie (31 august 2021) se găseau la un nivel de 58% (respectiv 1,8 miliarde mc). Ritmul zilnic de injecţie este de 10 – 12 milioane mc zi, asta înseamnă că se va ajunge la circa 2,1 miliarde mc (respectiv 65%)”, se arată în analiză.

Anul trecut, în această perioadă, depozitele de gaze erau pline în proporţie de 90%.

„În data de 12.09.2021, depozitele de înmagazinare din România prezintă un grad de încărcare de 66,98%, în timp ce pe plan european situaţia este doar cu puţin mai bună, respectiv 70,75% grad de încărcare. Situaţia prezentă a pieţei de gaze din România, probabil va pune o presiune puternică pe gazele din depozitele de înmagazinare, tendinţele vor fi ca la începutul perioadei reci să se extragă cantităţi importante de gaze din acestea, ceea ce va duce la scăderea rapidă a capacităţii de extracţie zilnică din depozite pe fondul reducerii volumului de gaze din depozite, fapt care va crea deficienţe mari pe piaţă în special în cele mai reci luni ale anului (ianuarie/februarie)”, spun experţii.

Conform datelor prezentate pe site-ul Transgaz, în vârf de consum, în România se consumă în iernile blânde peste 710 GWh/zi (67 milioane metri cubi/zi), mergând până la 797 GWh/zi (76 mil mc/zi) în ierni cu temperaturi foarte scăzute şi perioade friguroase foarte lungi.

Astfel, în februarie 2022, nevoia de import poate atinge un nivel maxim de 38 milioane mc/zi, în condiţiile unei ierni grele similare celei din anul 2012. Acest lucru ar însemna jumătate din consumul naţional.

„Un nivel al importului maxim de gaze de 38 milioane mc/zi este un nivel care nu poate fi asigurat prin cele 3 puncte prin care gazele din import intră în prezent în România, care însumate au o capacitate tehnică de doar 40,89 milioane mc/zi, iar capacitatea rezervată de doar 6,09 milioane mc/zi, aproape integral pe interconectarea Romania – Ungaria Csanadpalota”, se precizează în studiu.

În plus, din septembrie 2021, gazele naturale din Federaţia Rusă vor ajunge în Ungaria via Bulgaria şi Serbia, odată cu finalizarea conductei de transport gaze BalkanStream care leagă Bulgaria de Ungaria, prin Serbia. Astfel, în România nu mai intră gaze ruseşti pe la Negru Vodă.

O ipoteză care se poate lua în considerare este că, odată cu finalizarea BalkanStream, România să aibă acces la gazele ruseşti doar via Ungaria, care pe lângă faptul că prezintă o capacitate redusă, mult sub necesarul de import al Romaniei, va aduce gaze cu preţuri foarte mari.

Statistic, iarna 2011-2012 care a adus cele mai mari preţuri la gaze în Europa, a fost şi o iarnă extrem de friguroasă, amintesc autorii studiului.