Asociația Parcul Național Văcărești schimbă strategia din cauza modificării climei din ultimii ani

„Dacă până acum am vorbit despre natura în oraș și despre Parcul Natural Văcărești ca port-drapel al acestui concept, de acum înainte vorbim despre orașul în natură, despre oameni în natură. Pornim de la Parcul Natural Văcărești și mergem către tot ce înseamnă biodiversitate urbană, peisaje sălbatice, zone naturale pe care vrem să le cunoaștem mai bine, să le curățăm și să le oferim un statut de protecție, astfel încât oamenii să aibă acces la ele”, a precizat directorul executiv al asociației, Dan Bărbulescu.

Asociația va desfășura pe mai departe proiecte legate de Parcul Natural Văcărești, administrat în prezent de Primăria Capitalei. De asemenea, se vor face demersuri pentru a obține statut de protecție în zone naturale precum Pădurea Băneasa, Pajiștea Petricani, Valea Saulei, Stufărișurile din Dobroești și Lunca Dâmboviței, la intrarea în Lacul Morii.

„Ele reprezintă peste 400 de hectare de spații verzi. Desigur, cea mai mare zonă e Băneasa. (…) Avem semnale că la sfârșitul acestei luni Pajiștea Petricani va primi și acordul Consiliului General. Și pare că CGMB va vota pentru Pădurea Băneasa promisiunea instituirii regimului de arie naturală protejată”, a menționat Dan Bărbulescu.

El a subliniat, totodată, că fenomenul schimbărilor climatice implică o modificare a felului în care este administrată natura. În acest sens, a pledat nu doar pentru amenajarea de suprafețe verzi, ci și pentru o mai bună administrare a acestora, astfel încât pomii plantați să nu se usuce. Bărbulescu a atras atenția asupra faptului că întreținerea gazonului, lipsit de biodiversitate, ar putea deveni ‘foarte costisitoare’ peste cinci ani, din perspectiva resurselor de apă utilizate.

„Soarele s-a schimbat în ultimii zece ani. El strălucește mai mult și dă mult mai multă căldură, iar lucrul acesta necesită o regândire a relației pe care noi o avem cu natura în oraș. Aici avem de lucru foarte mult. Asta cere schimbarea felului în care ne uităm la un parc. Îl vedem ca pe o zonă de recreere, de petrecere a timpului liber, dar eu cred că un parc poate să devină și o stație de climă locală, o stație de beneficii pentru perioadele dificile care ne așteaptă vizavi de schimbarea climei”, a transmis el.

Asociația își propune să promoveze mai bine parcurile clasice din perspectiva speciilor sălbatice pe care le găzduiesc și a biodiversității. Va fi evidențiat, de asemenea, rolul pe care îl au în reglarea temperaturii și absorbția apei de ploaie.

Potrivit directorului executiv al asociației, există tendința de ‘supra-administrare’ a parcurilor de cartier cu ghivece, arbori ornamentali, suprafețe pavate sau tartan. O astfel de administrare este foarte scumpă, a remarcat el.

„Am vrea să existe în București spații verzi curate, spații verzi sănătoase, spații verzi care sunt bogate sau de calitate nu numai pe orizontală, ca suprafață, ca lungime, dar și pe verticală, ca diversitate a peisajului, ca diversitate a speciilor. Am vrea să existe spații verzi în care te simți în siguranță, în care te plimbi și e liniște. Am vrea să vedem din partea primarilor mai puține parcuri amenajate excesiv, așa cum se întâmplă în ultimii ani”, a transmis Dan Bărbulescu.

Oamenii s-ar bucura de spațiile verzi chiar dacă ar fi puțin mai simple, mai sălbatice, a menționat Bărbulescu, oferind exemplul unor orașe occidentale precum Viena, unde există mai puține bănci în parcuri, în schimb arborii sunt bine îngrijiți.

„Sunt alei curate, sunt zone în care poți să stai cu covorul sau cu pătura pe iarbă. Locuri de joacă minimale, astfel încât oamenii să aibă o relație cât mai directă cu natura și cu peisajul, să se simtă bine. În Paris nu se mai discută despre pavaje. Se discută despre plante, despre cum anume descoperim pământul, astfel încât el să nu ne mai dea căldură vara, pentru că lucrăm cu un scenariu pe care nu îl cunoaștem în momentul de față. În 20 de ani s-ar putea ca temperatura, vara, să fie mai mare cu vreo 5 grade. Ce facem la 45 de grade?”, a completat el.

Directorul executiv a rememorat unul dintre cele mai emoționante momente din activitatea de zece ani a asociației: vizita din 2017 a Regelui britanic Charles, pe atunci prinț moștenitor la Coroanei, care a plantat cu acel prilej un plop alb în Parcul Văcărești.

„Domnia sa ne-a felicitat și a spus că acesta este idealul său de zonă verde, de parc într-un oraș, și că este extraordinar că am reușit să facem așa ceva, noi, o mână de oameni. Au fost însă și alte momente emoționate – fiecare grup de copii pe care i-am văzut cum reacționează și cum se bucură atunci când se întâlnesc cu natura sălbatică”, a spus el.

Bărbulescu a mai remarcat faptul că în cei zece ani de activitate a asociației au existat multe îmbunătățiri, inclusiv în ceea ce privește atitudinea autorităților și a oamenilor. El a evidențiat colaborările cu Primăriile sectoarelor 1 și 2, precum și cu ALPAB.

Bucureștenii care doresc să susțină activitatea asociației o pot face prin donații sau voluntariat, în cadrul acțiunilor de îngrijire a naturii urbane și promovare a biodiversității.