Asociațiile mari de presă cer Meta să renunțe la colectarea automată a conținutului de pe site-urile de știri

Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA) solicită companiei Meta să elimine prevederea privind accesarea automată a site-urilor web din noii săi termeni comerciali şi să o înlocuiască prin clauze care respectă drepturile de autor. Organizaţia se alătură astfel editorilor, radiodifuzorilor şi altor organizaţii media care contestă modificările, avertizând că acestea ar putea afecta întregul ecosistem jurnalistic.

Într-o poziţie publicată vineri EANA susţine că amânarea aplicării noilor termeni până la 20 noiembrie trebuie să ofere timp pentru un dialog autentic şi pentru identificarea unor soluţii care să nu oblige organizaţiile de presă să aleagă între protejarea drepturilor şi menţinerea accesului la public prin platformele Meta.

„Nu este doar o problemă a agenţiilor de presă”, a declarat secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, avertizând asupra efectelor pe care noile condiţii le-ar putea avea asupra întregii industrii media.

„Meta ar avea la dispoziţie, practic pe tavă, conţinutul fiecărei organizaţii media de ştiri care utilizează platformele sale. Asta înseamnă că jurnaliştii din întreaga lume ar lucra, practic, pentru Meta”, a afirmat acesta, citat pe site-ul organizaţiei.

Giboi a atras atenţia şi asupra situaţiei publicaţiilor mai mici, care se confruntă deja cu dificultăţi economice. El a subliniat că materialele jurnalistice nu reprezintă doar sursa de finanţare a activităţii media, ci şi o resursă esenţială pentru accesul comunităţilor la informaţii de încredere, a cărei producţie presupune costuri.

„Este absurd ca Meta să considere că instituţiile media de ştiri pot pur şi simplu să ofere gratuit acest conţinut”, a spus secretarul general al EANA.

Acesta a avertizat că, dacă organizaţiile de presă credibile sunt împinse să părăsească platformele unde se desfăşoară o mare parte a dezbaterii publice, spaţiul rămas ar putea fi ocupat de actori rău-intenţionaţi, care distribuie conţinut neverificat şi manipulator.

EANA afirmă că nicio organizaţie media nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între a ajunge la public şi a-şi proteja drepturile. Organizaţia susţine un dialog constructiv cu Meta şi cu celelalte platforme pentru stabilirea unor modele de licenţiere a conţinutului jurnalistic.

Printre solicitările EANA se numără includerea în viitorii termeni comerciali a unui angajament obligatoriu de respectare a protocolului robots.txt şi a altor declaraţii de rezervare a drepturilor care pot fi citite automat de sisteme informatice.

Organizaţia consideră, de asemenea, că accesul la conţinutul jurnalistic trebuie reglementat prin acorduri separate, opţionale, bazate pe licenţe şi remunerate. EANA solicită intervenţia Comisiei Europene şi a autorităţilor naţionale competente în domeniul concurenţei şi al mass-mediei, în conformitate cu normele europene privind drepturile de autor, concurenţa şi pieţele digitale.

Pentru EANA, miza este ca relaţia dintre platformele digitale şi organizaţiile de presă să se bazeze pe reguli clare, pe respectarea drepturilor de autor şi pe acorduri de licenţiere, nu pe obligaţia implicită de a pune gratuit conţinutul jurnalistic la dispoziţia companiilor tehnologice.

WAN-IFRA şi editorii germani contestă modificările

Demersul EANA se înscrie într-o opoziţie mai amplă faţă de noile condiţii pregătite de Meta. Asociaţia Mondială a Editorilor de Ştiri (WAN-IFRA) i-a cerut vineri companiei să suspende clauza de colectare automată înainte de 30 octombrie şi să negocieze cu industria media un cadru echitabil pentru utilizarea conţinutului jurnalistic, transmite EFE.

Potrivit WAN-IFRA, prevederile ar permite utilizarea unor instrumente automate şi a unor credenţiale de testare pentru accesarea site-urilor asociate companiilor care folosesc serviciile Meta, precum şi colectarea în continuare a actualizărilor publicate pe acestea. Mecanismul ar putea viza nu doar materialele distribuite pe Facebook sau Instagram, ci şi conţinutul publicat pe site-urile proprii ale organizaţiilor de presă.

Asociaţia susţine că eliminarea unei referiri explicite la antrenarea inteligenţei artificiale din formularea revizuită a termenilor nu rezolvă problema, întrucât conţinutul ar putea fi utilizat în continuare pentru dezvoltarea produselor comerciale ale Meta, inclusiv a serviciilor de inteligenţă artificială generativă. WAN-IFRA solicită, între altele, excluderea utilizării acestor materiale în lipsa unei licenţe, protejarea mecanismelor de control al accesului şi posibilitatea editorilor de a refuza prevederile fără să piardă accesul la instrumentele comerciale ale companiei.

„Jurnalismul nu este o materie primă care trebuie colectată ca o condiţie pentru a fi prezent pe o platformă”, a declarat preşedinta WAN-IFRA, Ladina Heimgartner.

În Germania, Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare (BDZV) şi Asociaţia Media a Presei Libere (MVFP) au cerut Comisiei Europene să analizeze modificările şi să ia în considerare blocarea lor temporară. Cele două organizaţii avertizează că accesarea automată ar putea permite colectarea, stocarea şi analizarea articolelor, arhivelor, fotografiilor şi materialelor video fără un acord suplimentar şi fără remunerarea titularilor de drepturi.

Asociaţiile germane invocă şi posibile probleme în raport cu Regulamentul european privind pieţele digitale (DMA), solicitând intervenţia autorităţilor înainte ca modificările să producă efecte dificil de remediat.