ASPES: Capitalul românesc este discriminat sistemic în propria ţară

„Astăzi suntem obligaţi să readucem România în direcţia unei strategii coerente şi clare pentru consolidarea capitalului autohton, nu doar ca principiu de suveranitate economică, ci ca fundament pentru creştere durabilă, competitivitate şi echilibru bugetar pe termen lung. Capitalul românesc este discriminat sistemic în propria ţară. Accesul la finanţare este prohibitiv, tratamentul fiscal e dezechilibrat, iar companiile româneşti sunt împinse la marginea licitaţiilor publice în detrimentul unor companii externe bine finanţate. În timp ce statul prioritizează pensii şi salarii, blochează plăţile către antreprenorii care construiesc infrastructura ţării. Dacă nu corectăm rapid aceste dezechilibre, riscăm să pierdem suveranitatea economică cu totul”, subliniază reprezentanţii ASPES.

Potrivit acestora, într-un moment în care economia românească este marcată de volatilitate fiscal-bugetară, costuri de finanţare ridicate şi dezechilibre comerciale persistente, raportul dintre capitalul românesc şi cel străin devine o temă esenţială nu doar pentru competitivitate, ci pentru suveranitatea economică pe termen mediu.

„Astăzi în cadrul dezbaterii dintre cei doi candidaţi la preşedinţia României, George Simion şi Nicuşor Dan, organizată de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, la care inexplicabil Nicusor Dan nu a venit, preşedintele Mihai Daraban, a prezentat o analiză ce readuce în atenţie un dezechilibru major şi persistent în economia românească: raportul disproporţionat între capitalul autohton şi cel străin, nu doar ca prezenţă numerică, ci mai ales în ceea ce priveşte accesul la resurse, tratamentul fiscal, competitivitatea externă şi capacitatea de finanţare.

Acest decalaj nu este doar rezultatul „ineficienţei” capitalului românesc, ci reflectă o arhitectură economică în care costurile de finanţare, accesul la lichiditate şi predictibilitatea sunt inegale”, precizează sursa citată.

Conform datelor prezentate de ASPES şi, anterior, de preşedintele CCIR, 813.711 companii au capital 100% românesc, faţă de 27.594 cu capital 100% străin – un raport de 29,5:1, însă, la nivelul cifrei de afaceri, diferenţele se estompează, iar firmele româneşti generează 254 de miliarde de euro şi cele străine 143 de miliarde de euro.

Contribuţiile la buget sunt, de asemenea, relativ echilibrate: taxe pe muncă – 31,8 miliarde de euro versus 19,67 de miliarde de euro, alte taxe locale – 3,76 de miliarde de euro versus 3,26 miliarde de euro.

„Această inversare a proporţiei indică o realitate economică neuniformă: capitalul străin, deşi mult mai redus ca număr, beneficiază de avantaje sistemice care îi permit să genereze valoare adăugată mai mare, să aibă acces preferenţial la finanţare şi să opereze în condiţii fiscale şi administrative mai predictibile şi mai favorabile”, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale.

Potrivit acestora, în România avem „o economie bancarizată pe hârtie, dar polarizată în realitate”, iar unul dintre cele mai importante blocaje pentru dezvoltarea companiilor româneşti rămâne accesul la finanţare.

„Companiile străine – bine capitalizate, cu sprijinul grupurilor-mamă şi cu acces la linii externe – accesează credite la dobânzi de 2-3%. Costurile de creditare pentru firmele autohtone sunt, în medie, de 2 până la 5 ori mai mari decât cele suportate de firmele străine cu acces la pieţele externe de capital. La acest aspect se adaugă durata excesivă de analiză a dosarelor de finanţare – frecvent de peste 30-60 de zile -, ceea ce reduce competitivitatea companiilor locale în faţa oportunităţilor rapide de investiţii sau licitaţii”, menţionează sursa citată.

În acest context, susţin reprezentanţii asociaţiei, sistemul bancar românesc ar trebui să îşi regândească poziţionarea strategică, asumând un rol mai activ în susţinerea capitalului autohton, prin produse adaptate, costuri de finanţare competitive şi parteneriate de durată, în linie cu politicile economice ale Uniunii Europene privind sprijinirea IMM-urilor şi a capitalului naţional.

O altă problemă semnalată de aceştia este accesul companiilor româneşti la contractele publice, care rămâne o provocare majoră. Multiplele cerinţe administrative, garanţiile din ce în ce mai dificil de accesat şi interpretările birocratice generează o barieră sistemică. În plus, blocajele frecvente în plăţile către antreprenori – confirmate inclusiv printr-un document recent al Ministerului Finanţelor, care arată prioritizarea salariilor şi pensiilor în defavoarea contractelor în derulare – accentuează riscurile pentru companiile implicate în proiecte publice.

„Această situaţie descurajează participarea firmelor autohtone la licitaţii, favorizând intrarea actorilor străini cu lichiditate superioară şi acces la linii de finanţare avantajoase. În consecinţă, firmele româneşti ajung frecvent subantreprenori, prestând lucrări la marje minime, fără capacitate de reinvestiţii sau consolidare pe termen mediu”, se mai precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte comerţul exterior, sursa citată arată că România pierde constant teren în zona exporturilor cu valoare adăugată ridicată. Numărul exportatorilor persoane juridice române a scăzut în 2024 la 26.979 faţă de 28.080 în 2023. Dintre aceştia, doar 3 firme româneşti sunt prezente în Top 100 exportatori – care generează peste 50% din exporturile totale. În Top 500, doar 72 sunt româneşti; în Top 1.000 – doar 209, conform datelor prezentate marţi de Mihai Daraban.

Acest dezechilibru structural este dublat de o deteriorare a balanţei comerciale: deficitul a ajuns la 33,4 miliarde euro, cu un volum al importurilor de 126 miliarde euro în 2024. România devine, tot mai mult, o economie de consum pentru produse de import şi o piaţă de forţă de muncă ieftină, în timp ce capacitatea de a genera exporturi de înaltă valoare adăugată stagnează, semnalează reprezentanţii ASPES.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a declarat marţi, la o dezbatere electorală pe teme economice, organizată la sediul CCIR, că o temă importantă pentru mediul de afaceri este rolul capitalului străin în economia românească, iar dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu şi la figurat.

„A doua temă foarte importantă pentru noi este rolul capitalului străin în economia românească. De multe ori am spus-o public că, dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu şi la figurat. Pe ce mă bazez? (…) Noi am făcut o statistică simplă, bazată pe 100% privat român, 100% privat străin. Şi n-am luat în calcul cele 1.480 de societăţi cu capital 100% de stat. Ei bine, 100% privaţi români suntem 813.711. Străinii sunt 27.594. Vreau să observaţi că noi suntem de 29,5 ori mai mulţi decât ei. Noi avem o cifră de afaceri, noi românii, de 254 de miliarde de euro, ei au 143 de miliard de euro. Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori. Noi plătim pe muncă 31,8 miliarde de euro, celebrele taxe pe muncă. 19,67 de miliarde de euro plătite de străini. (…) Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori”, a explicat Daraban.

Potrivit datelor prezentate de acesta, pentru alte taxe, în afară de cele pe muncă şi de taxele pe profit, societăţile româneşti plătesc 3,76 miliarde euro şi cele străine 3,26 miliarde euro.

„Aici vorbim de taxe pe terenuri, pe clădiri şi aşa mai departe. Deci iar nu este acel raport de 29,5 ori. Am spus acest lucru pentru că se revede şi în situaţia de la comerţul exterior. (…) Vreau să vă spun că a scăzut şi numărul de exportatori români. De la 28.080 în 2023, anul trecut, am avut 26.979. Numărul de exportatori din România, persoane juridice române indiferent de forma de capital, străini sau românesc….”, a adăugat preşedintele CCIR.

Acesta a subliniat că deficitul balanţei comerciale a ajuns la 33,4 miliarde de euro. În 2023, importurile au fost de 122 de miliarde euro, iar în 2024 de 126 miliarde euro. În Top 100 exportatori, care realizează 50,7% din total export, care a fost de peste 92 de miliarde euro, sunt 3 firme româneşti, în Top 500, care realizează 74% din total export, se găsesc 72 de firme româneşti, iar în Top 1.000, care realizează 83,7% din total export, se găsesc 209 firme româneşti.