Aurul ia faţa dolarului. Băncile centrale preferă pentru rezervele lor metalul preţios, în detrimentul monedei americane

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cererea de aur din partea băncilor centrale a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în pofida preţului record al metalului galben. Uncia de aur a atins în aprilie valoarea record de 3.500,05 dolari, reprezentând o creştere de 95% din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina.

73 de bănci centrale au participat la studiul WGC iar 76% dintre acestea se aşteaptă ca deţinerile lor de aur să crească în următorii cinci ani, comparativ cu 69% anul trecut. Aproape trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca rezervele băncilor centrale denominate în dolari să fie mai reduse în următorii cinci ani, comparativ cu 62% anul trecut.

„Performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, diversificarea portofoliilor şi acoperirea riscurilor privind inflaţia sunt motivele pentru majorarea rezervelor de aur în viitor”, se arată în comunicatul WGC.

Băncile centrale au acumulat peste 1.000 tone metrice de aur în fiecare din ultimii trei ani, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă de la media de 400 – 500 tone din deceniul precedent. „Această accelerare semnificativă a ritmului acumulării de aur vine în contextul incertitudinilor economice şi geopolitice”, precizează WGC.

95% dintre respondenţi cred că rezervele de aur ale băncilor centrale vor creşte în următoarele 12 luni, comparativ cu 81% anul trecut, în timp ce Banca Angliei (BoE) rămâne locul preferat pentru depozitarea rezervelor de aur ale băncilor centrale.

Conflictele comerciale potenţiale şi taxele vamale au fost citate de 59% din băncile centrale ca relevante pentru gestionarea rezervelor lor. „O pondere mai mare, de 69%, se înregistrează în rândul băncilor centrale de pe pieţele emergente, în timp ce în cazul economiilor avansate ponderea este de 40%”, a informat Consiliului Mondial al Aurului.

Băncile centrale sunt a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor şi investiţiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben. În mod obişnuit, achiziţiile de aur ale băncilor centrale sunt influenţate de evoluţia preţurilor, cumpărând când preţul scade şi reducând achiziţiile când preţurile cresc.

Datele oficiale publicate de Fondul Monetar Internaţional reflectă doar 34% din estimările WGC privind cererea totală de aur venită în 2024 din partea băncilor centrale.