„Aurul înseamnă bani. Restul este credit” – Metalul galben a depăşit obligaţiunile Trezoreriei SUA şi euro în rezervele oficiale globale şi a devenit principala componentă a acestora (BCE)
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/04/aur-gold-1.jpg)
În 2025, aurul a fost responsabil pentru 27% din totalul rezervelor oficiale externe, comparativ cu 22% în cazul titlurilor de stat americane şi 15% pentru euro, arată datele BCE. Sporirea ponderii vine pe fondul majorării achiziţiilor de aur de către băncile centrale, pe fondul extinderii riscurilor geopolitice. Acestea au crescut în 2022, au atins nivelul de vârf în 2024, şi apoi s-au atenuat în 2025.
Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au scăzut la aproximativ 850 tone anul trecut, sub nivelul mediu din perioada 2022 – 2024, când au depăşit 1.000 tone. În pofida preţurilor istorice record, cererea pentru aur rămâne la un nivel ridicat.
Majorarea ponderii aurului în rezervele oficiale a fost determinată în principal de creşterea preţurilor. Preţul aurului în termeni nominali a urcat cu 60%, respectiv cu 30% în 2025 şi în 2024, potrivit BCE.
Instituţia a precizat că de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, China a achiziţionat peste 350 tone de aur, fiind urmată de Polonia (320 tone de aur), Turcia (220 tone de aur) şi India (130 tone de aur).
Anul trecut, Polonia a cumpărat aproape 100 tone de aur, fiind urmată de Kazahstan, Brazilia, China şi Turcia, anunţă instituţia cu sediul la Frankfurt, scrie Agerpres.