Austria va continua să blocheze România și Bulgaria la intrarea în Schengen, până când va vedea o scădere a solicitanților de azil

Cererile de azil din Austria, fără a-i include pe ucraineni, aproape că s-au triplat în 2022 la circa 110.000, cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, ceea ce a determinat guvernul austriac să blocheze extinderea spațiului Schengen în decembrie anul trecut.

„Ce este important pentru noi, ca să fim perfect sinceri, este că cifrele scad și că trebuie să existe o scădere susținută”, a spus Alexander Schallenberg, ministrul de Externe din Austria, numind vetoul un „semnal de avertizare” pentru Bruxelles. „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, ca Austria, să lăsăm acest sistem disfuncțional să continue”, a mai spus acesta în interviul pentru Politico.

Schallenberg a refuzat să definească un interval de timp în care Viena ar putea ridica dreptul de veto asupra extinderii Schenge. Sosirile de refugiați continuă să crească. Agenția de azil a UE a înregistrat o creștere de aproape 60% în ianuarie anul acesta față de aceeași lună din 2022, ceea ce arată că o rezoluție la impasul Schengen pe termen scurt nu este posibilă.

• Citește și Ministrul austriac de Interne, despre aderarea României al Schengen: Nu pot să vă ofer astăzi o dată

Schallenberg a mai spus că guvernul său a fost încurajat de „planul de acțiune” al UE de a înăspri controalele la frontieră și de a accelera procedurile de azil, dar trebuie să vadă mai mari.

„Ca țară din inima Europei, Austria este un mare beneficiar al Schengen și ne dorim ca acesta să funcționeze”, a spus el.

Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este că alte țări UE de-a lungul așa-numitei rute balcanice, în special Ungaria, refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform regulilor UE, ar permite Vienei să-i trimită înapoi în acea țară odată ce ajung în Austria. Sistemul Dublin prevede ca țara UE în care intră un refugiat și este înregistrat, trebuie să se ocupe de tratarea cazului persoanei.

UE a primit anul trecut aproximativ un milion de refugiați, fără a-i pune la socoteală pe ucraineni, cu 50% mai mult față de anul precedent. „Dacă Franța și Germania ar fi înregistrat solicitanți ăe cap de locuitor la fel cât Austria pe cap de locuitor, atunci ambele țări ar fi avut 1 milion de refugiați”, a mai spus Schallenberg.

România, alături de Bulgaria, vor de ani de zile să adere la spațiul Schengen. În luna decembrie a anului trecut, Austria s-a opus categoric, iar Olanda a dat undă verde României, dar s-a opus Bulgariei.

• Citește și România în Schengen – Austria şi Olanda au votat împotriva aderării României şi Bulgariei, Croaţia intră de la 1 ianuarie 2023. Negocierile continuă