Austriacul Volker Turk a fost ales din nou în funcția de înalt comisar pentru Drepturile Omului la ONU, în ciuda nemulțumirilor SUA, Rusiei și Israelului. Washingtonul a amenințat cu represalii

Cu 144 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 13 abţineri, Adunarea a aprobat reînnoirea mandatului până la 12 octombrie 2030, propusă de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„În cursul primului său mandat, marcat de brutalizarea lumii, prin multiplicarea atacurilor împotriva multilateralismului şi prin reluarea contestării universalităţii drepturilor omului, Turk a ştiut, prin rigoare şi imparţialitate, să demonstreze că are toate calităţile pentru a exercita această funcţie”, a salutat rezultatul votului ambasadorul francez Jerrome Bonnafont, descriindu-l pe înaltul comisar ca fiind „o voce a conştiinţei”.

Aceste elogii sunt departe de a fi împărtăşite de unele state membre, precum SUA, a căror cerere de amânare a votului a eşuat.

„Nu vă înşelaţi astfel, dacă această Adunare tolerează abuzurile de procedură, acordurile în culise şi deturnarea posturilor în cadrul ONU, aceasta va avea consecinţe. SUA îşi vor reevalua imediat angajamentul, participarea şi finanţarea”, a avertizat chiar înaintea votului reprezentantul american Jeff Bartos, acuzându-l pe Antonio Guterres că a grăbit calendarul pentru a-i oferi „vechiului său prieten încă patru ani de salariu”.

El l-a mai acuzat pe Volker Turk că ar fi transformat Înaltul Comisariat într-un „megafon politic”. „Îşi petrece timpul dând lecţii democraţiilor libere şi suverane ca SUA, care aplică legile şi îşi securizează frontierele, dând dovadă de blândeţe faţă de cei mai răi opresori ai planetei”, precum Cuba, a denunţat el.

Rusia propusese la rândul său un text alternativ, respins, prelungind doar cu câteva luni mandatul, până la 31 decembrie 2026, punând înainte alegerea noului secretar general al ONU la 1 ianuarie 2027. Aceşti patru ani suplimentari în funcţia de Înalt comisar l-ar priva pe „viitorul secretar general de a şansa de a pune în aplicare propria sa viziune” şi de a-şi forma propria echipă, a declarat ambasadorul rus adjunct Dmitri Ciumakov.

Ministerul de Externe israelian denunţase de asemenea pe X „noua greşeală morală” a lui Antonio Guterres, acuzându-l o dată în plus de „prejudecăţi împotriva Israelului”.

Purtătorul de cuvânt al lui Antonio Guterres, Stephane Dujarric, care a salutat votul Adunării, asigurase anterior că toate regulile au fost respectate „în mod ireproşabil”.

De când i-a succedat lui Michelle Bachelet în octombrie 2022, Volker Turk s-a pronunţat asupra celei mai mari părţi din dosarele internaţionale: invazia rusă în Ucraina, războiul în Gaza, situaţia din Afganistan, Sudan, Bangladesh, Myanmar şi Nicaragua. Juristul austriac insistă cu regularitate asupra universalităţii drepturilor omului şi a necesităţii de a se aplica dreptul internaţional în mod egal tuturor statelor, indiferent de considerentele geopolitice.

Luările sale de poziţie i-au atras totuşi critici vehemente din partea mai multor guverne, în special din Rusia şi Israel, vizate adesea de discursurile sale.

Alţii îl critică şi pentru că nu a adoptat poziţii mai hotărâte în special faţă de regimul cubanez, a situaţiei uigurilor din Xinjiang (China) sau pentru că nu a folosit direct cuvântul „genocid” cu privire la Gaza, contrar mai multor experţi şi raportori.

„Turk ar trebui să-şi folosească al doilea mandat pentru a condamna sus şi tare încălcările drepturilor, oricare ar fi acestea”, a reacţionat Louis Charbonneau, de la Human Rights Watch, evocând necesitatea de a „rezista” ţărilor „puternice”, precum China, Rusia şi SUA.

Sursa foto: Flickr