Autostrada A13 Brașov – Bacău, mai scumpă cu jumătate de miliard de euro din cauza „cocoașelor”, cu 18 km în plus. Alternativa propusă de Construim România

Propunere alternativă de traseu pentru Autostrada A13 Brașov – Bacău, anunță vineri Asociația Construim România (ASCORO).

Amintim că în octombrie 2025, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a prezentat o variantă modificată a traseului autostrăzii A13, în zona Brașov–Sfântu Gheorghe (foto sus).

Potrivit CNIR, „noua variantă de traseu, propusă ca urmare a constrângerilor identificate, modifică traseul cu aproximativ 12 kilometri și prevede proiectarea unui tunel cu o lungime de 600 de metri în zona protejată Dealul Cetății–Lempeș”.

Conform analizei ASCORO, modificarea presupune în realitate aproximativ 18 km suplimentari pe traseul principal al autostrăzii. CNIR pare să fi scăzut din calcul un racord care se scurtează, însă lungimea efectivă pentru utilizatorii autostrăzii crește cu 18 km. Noul traseu implică un ocol amplu spre sud-est, fără a extinde aria de deservire a localităților, și intersectează o arie protejată, care ar urma să fie traversată printr-un tunel, spun cei de la ASCORO.

Justificarea prezentată de CNIR se referă la existența unui poligon militar situat pe raza localității Hărman.

Ce probleme ridică ultimul traseu al A13 Brașov – Bacău

Asociația Construim România apreciază că această variantă ridică probleme semnificative care necesită reanalizare.

„Evaluările noastre indică faptul că anumite porțiuni ale traseului pot fi optimizate în vederea reducerii costurilor, a consumului de resurse și a timpului de parcurs, menținând în același timp respectarea cerințelor tehnice și a constrângerilor de securitate existente”, explică cei de la ASCORO.

La costurile actuale de 20–30 milioane €/km, cei 18 km suplimentari reprezintă un impact financiar considerabil, apropiat de jumătate de miliard de euro.

În completarea acestei estimări, Construim România menționează și alte efecte relevante:

• un tunel de 600 m într-o zonă protejată presupune o durată de execuție mai mare;
• costuri suplimentare de întreținere pentru cei 18 km adiționali;
• consum crescut de combustibil și uzură suplimentară a vehiculelor, cu impact direct asupra emisiilor – la un trafic de aproximativ 20.000 de vehicule/zi, acest efect se poate traduce în circa 36 milioane €/an doar în cheltuieli cu combustibilul, la prețurile actuale;
• un timp de parcurs mărit cu aproximativ 10 minute per vehicul, ceea ce însumează peste 1.200.000 de ore anual, cu impact economic semnificativ asupra operatorilor de transport.

Cei de la Construim România precizează că atât reglementările naționale, cât și cele europene prevăd selectarea variantei de traseu cu cea mai ridicată eficiență economică, atât în etapa de construcție, cât și în perioada de exploatare.

Asociația Construim România a elaborat o propunere alternativă de traseu care respectă constrângerile generate de obiectivele existente în zonă și reduce semnificativ lungimea totală în comparație cu varianta analizată de CNIR.

Propunerea are în vedere:
• scurtarea distanței totale dintre Brașov și Bacău;
• reducerea costurilor de execuție și operare, precum și utilizarea eficientă a fondurilor publice;
• integrarea optimă în rețeaua TEN-T;
• menținerea unui echilibru între siguranță, eficiență și impact asupra mediului.

În locul ocolului semnificativ spre sud,  ASCORO recomandă o deviere de amplitudine mai redusă spre nord (foto sus): autostrada ar urma să fie paralelă cu DN13 între Hălchiu și Bod, să ocolească Bodul prin nord, apoi să continue spre est, pe lângă Ariușd, până la Dobolii de Jos.

Deși între Ariușd și Dobolii de Jos se observă o zonă mai înaltă, parte a Munților Baraolt, analiza topografică indică faptul că reliefurile respective sunt colinare, cu o diferență de nivel de aproximativ 80–90 m față de platoul înconjurător. Această urcare și coborâre pot fi realizate cu o declivitate de circa 3% (foto jos), fără a fi necesară construirea unui tunel, explică cei de la ASCORO.

Asociația Construim România solicită autorităților:
• analizarea unor variante alternative mai scurte, inclusiv „varianta 4” propusă de organizația ASCORO;
• asigurarea transparenței criteriilor de selecție a traseului final;
• organizarea unei consultări publice autentice, cu implicarea reprezentanților comunităților și organizațiilor interesate.

Autostrada A13 reprezintă o investiție strategică pentru conectivitatea Moldovei și Transilvaniei, iar definirea traseului ar trebui să țină cont de criterii de eficiență, sustenabilitate și interes public pe termen lung, conchid cei de la Construim România.

Luna trecută, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat că a prezentat autorităților locale din Brașov traseul actualizat al Autostrăzii A13 Brașov – Bacău, publicând și o hartă. Noua variantă de traseu (roșu), cu bucle pronunțate, a stârnit reacții de indignare în rândul pasionaților de infrastructură:

• „Eu zic ca puteau face bucla putin mai mare să ajungem și pe la Ploiești cu drumul”,
• „Întorsura Buzăului se uită la propunerea asta și se teme că o să-și piardă titulatura…”,
• „Cocoașă peste cocoașă care dă dintr-o cocoașă în cocoașă! România, singura țară în care drumul pe autostradă e mai lung decat drumul pe un drum național!”.

De remarcat este că proiectantul traseului actual al A13 Brașov – Bacău, Consitrans, a mai fost criticat în trecut și pentru faimoasa „cocoașă” de la Focșani de pe Autostrada Moldovei A7.

Amintim că, în aprilie 2024, CNAIR a desemnat câștigătorul noului contract de realizare a studiului de fezabilitate pentru autostrada Brașov – Bacău, un contract în valoare de 81,2 milioane de lei.

În decembrie anul trecut, contractul cu firma Consitrans pentru studiul de fezabilitate al A13 Brașov – Bacău a fost preluat oficial de CNIR.