1EUR = 4.7284 RON | Bucureşti 34 º

Companii

Autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov: Guvernul revine la traseul din 2006 prin Buşteni şi renunţă la tunelurile de 600 milioane de dolari

Autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov va fi construită în Parteneriat Public Privat doar dacă se revine la traseul din studiul de fezabilitate din 2002 – 2006, ce trecea prin Buşteni, şi se renunţă la varianta din 2015 cu tuneluri de 10 kilometri şi cu 600 de milioane de dolari mai scumpă, se arată în studiul de fundamentare aprobat miercuri de Guvern. Şoferii care vor merge de la Bucureşti la Braşov pe autostradă vor achita o taxă de circa 10 euro/maşină.

30 aug, 2018 | ECONOMICA.net

"Astăzi se poate vorbi de un PPP, în sensul în care resursele financiare necesare acoperirii costurilor există, doar în condiţiile în care se păstrează traseul din SF 2002-2006. Varianta propusă ulterior cu 10 km tunele, respectiv 20 de km de galerie şi îmbunătăţirea elementelor geometrice spre o viteză nenecesară, inclusiv sub aspect normativ, a condus la creşterea costului construcţiei cu peste 600 de milioane USD", se explică în studiul de fundamentare aprobat miercuri de Guvern.

CITESTE AICI STUDIUL DE FUNDAMENTARE AUTOSTRADA PLOIESTI COMARNIC BRASOV

Pe de altă parte, deputatul USR Cătălin Drulă critică revenirea la traseul prin Buşteni, spunând că această variantă nu este prietenoasă cu mediul şi permite viteze de deplasare de doar 80 km/oră.

"Marea inovație a noului studiu este că se revine la traseul din 2002-2006 cu autostrada care taie în două Bușteniul.  În 2015, acest traseu fusese actualizat cu o variantă mult mai prietenoasă cu mediul, cu turismul, cu oamenii care trăiesc în Valea Prahovei: se traversa acea zonă printr-o serie de tunele. Prin revenirea la varianta 2006, se face autostrada mai mult sau mai puțin pe deasupra râului Prahova. Va "răsuna valea" de mașini și camioane. Totodată în varianta din 2006, viteza de proiectare era de doar 80km/h, "incompatibilă în prezent cu standardele de proiectare și construcție a unei autostrăzi", după cum spunea studiul din 2015 (varianta "Dan Șova"). Iată că în 2018 e din nou compatibilă cu standardele acea viteză care înseamnă curbe strânse și pante foarte mari…", spune deputatul USR.

Realizatorii studiului menţionează că autostrada care traversează o zona urbană nu este o anormalitate. „În fapt, din constrângerile de mediu observăm că pentru a putea obţine acordul de mediu, fie traversăm zona urbană Buşteni, fie îngropăm autostrada. Varianta cu autostradă îngropată este mult prea scumpă relativ la valorile de trafic”, se explică în studiu.

De altfel, pe traseul vechi a şi fost emisă Autorizația de mediu pentru autostrada Ploieşti - Brașov (Cristian) de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului la 20 martie 2007. Autorii studiului mai spun că acordul de mediu urmează să fie actualizat, pentru realizarea investiţiei.

O altă critică adusă de către deputatul USR este costul investiţiei, pe care îl estimează la peste 3 miliarde de euro. "Problema majoră este că anual din bugetul de stat vor trebui plătiți 100 – 150 milioane de euro pentru acest PPP. Ca termen de comparație, toată suma cheltuită de la bugetul de stat pentru dezvoltare de infrastructură rutieră (construcție de autostrăzi și modernizare de drumuri naționale) anul trecut este cam de acest ordin de mărime. Deci am plăti anual pentru o singură autostradă cât pentru tot restul rețelei de drumuri", spune Cătălin Drulă.

Acelaşi deputat a criticat anterior şi proiectul din 2015 al construirii autostrăzii Comarnic – Braşov, când estima că de la bugetul de stat urma să se cheltuie anual 300 de milioane de euro timp de 26 de ani, adică 7,8 miliarde de euro în total.

Studiul de fundamentare actual arată că statul român va plăti direct pentru autostrada Ploieşti  - Comarnic – Braşov suma de 2,2 miliarde de euro. Valoarea nu include şi costurile cu exproprierile, care sunt tot în sarcina statului.

Ce plăteşte statul român:

-          25% din 1,36 miliarde de euro  -  valoarea de proiectare şi execuţie în primii 4 ani, adică 340 milioane de euro

-          25% din 670 de milioane de euro – costuri de operare şi întreţinere până în 2043, adică 167,5 milioane de euro.

-          55 de milioane de euro/an în cei 20 de ani de operare, contribuţie la amortizarea investiţiei, adică 1,1 miliarde de euro

-          607 milioane de euro la finalul celor 24 de ani, valoare reziduală a lucrărilor la sfârşitul duratei contractuale.

În cazul în care contractul PPP va fi semnat pe o perioadă de 44 de ani, valoarea reziduală de 607 milioane de euro de la finele primilor 24 de ani va fi acoperită din taxa de autostradă pe următorii 20 de ani.

Astfel, pe lângă plăţile directe de 2,2 miliarde de euro ale statului român, va fi aplicată o taxă de utilizare a autostrăzii de 6,3 euro pentru fiecare 100 de kilometri parcurşi de un autoturism.

Taxa pe autostrada Bucureşti - Ploieşti din 2019

În studiu se ia în calcul introducerea unei taxe inclusiv pe secţiunea Bucureşti - Ploieşti, chiar din 2019. Astfel, se estimează că veniturile realizate numai din taxa de utilizare a autostrăzii  vor fi de aproximativ 2,12 miliarde euro până în 2043, din care 750 milioane euro vor proveni din taxa de utilizare a sectorului Bucureşti – Ploieşti pentru o perioadă de 24 ani şi 1,37 miliarde euro din taxa de utilizare a sectorului Ploieşti – Braşov (Cristian) pe 20 de ani.

Taxa pentru autoturisme va fi de 6,3 euro pe 100 de kilometri fără TVA. În total, un şofer care va merge pe autostradă de la Bucureşti la Braşov va achita o taxă de circa 10 euro.

Proiectul prevede, pentru sectorul Ploieşti – Braşov (Cristian) importante lucrări de artă, între care 14 viaducte și 33 poduri cu o lungime totala de aproximativ 3 km, precum și 2,6 km de tuneluri cu galerie dublă, reprezentând una dintre provocările inginerești cele mai complexe.

Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, precum și asigurarea continuității drumurilor existente pe care autostrada le-ar putea întrerupe, relocarea variatei rețele de utilități pe care autostrada o afectează, lucrări hidrotehnice și de atenuare a impactului asupra mediului.  În plus, există o varietate de alte lucrări specifice unui proiect de autostradă, cum ar fi sistemul de monitorizare a traficului, marcaj și semnalizare rutieră, sistemul de apel în regim de urgență, sistemul ITS (Intelligent Traffic System), sistemul de taxare, centrele de întreținere, spațiile de servicii și de parcare.

Conform studiului, partenerul privat va beneficia de următoarele categorii de venituri:

a) plăți de disponibilitate din Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public - privat;

b) venituri din utilizarea infrastructurii secundare (de exemplu, chirii sau redevențe achitate de entitățile care operează benzinării sau alte spații de servicii) – un procent de 60% din acestea urmând a reveni partenerului public și fiind dedus din plata de disponibilitate, 

c) venituri din taxa achitată de utilizatorii autostrăzii (acestea urmând a fi deduse din plata de disponibilitate),

d) eventuale procente din taxa de drum actuală.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, un proiect de hotărâre privind studiul de fundamentare pentru autostrada Bucureşti - Ploieşti - Comarnic - Braşov, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

Durata de proiectare şi execuţie este stabilită la maximum patru ani, cu începere din 2019, iar durata de întreţinere şi operare de către partenerul privat este de 20 de ani.

"Aşa cum este prevăzut în legislaţie, partenerul public, statul va contribui cu 25%, iar partenerul privat cu 75% din costul investiţiei şi costurile de întreţinere şi operare. Costurile totale estimate aferente realizării acestei investiţii se ridică la aproximativ 1,36 miliarde de euro", a arătat Nelu Barbu.

El a precizat că în studiul de fundamentare sunt prevăzute şi bonificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru întârziere.

"În situaţia devansării lucrărilor perioadei de 48 de luni, aferentă lucrărilor de proiectare şi execuţie, partenerul privat va primi din partea partenerului public o sumă de succes echivalentă cu ponderea într-un an a perioadei de devansare, valoarea totală a primei de succes fiind de 100 de milioane euro pe an. În situaţia întârzierii finalizării perioadei de proiectare şi execuţie, partenerul privat va plăti partenerului public o amendă corespunzătoare ponderii în an a perioadei de întârziere, amenda anuală fiind şi în acest caz de 100 de milioane de euro", a explicat Barbu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO