Autostrada Ploiești – Brașov, locul 1 în topul nerealizărilor din 2025. Construim România cere rezilierea contractului cu Consitrans

Redăm mai jos clasamentul Construim România precum și soluțiile acestei organizații non-guvernamentale pentru implementarea proiectelor menționate:

1️⃣Premiul I: Autostrada din Valea Prahovei

Premiul I pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025 este atribuit autostrăzii A3 pe Valea Prahovei. Este unanim recunoscut faptul că un astfel de proiect nu poate fi realizat într-un interval scurt de timp, însă în anul 2025 nu au fost înregistrate progrese concrete pe sectorul A3 Ploiești – Brașov. Traseul a fost stabilit încă din 2023, însă ulterior a intervenit un blocaj în etapa de proiectare.

Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost adjudecat la un preț insuficient raportat la complexitatea zonei montane, ceea ce a făcut imposibilă realizarea unor investigații adecvate. Normele actuale impun un număr minim de foraje geotehnice, însă în zonele montane accesul utilajelor presupune realizarea prealabilă a unor drumuri forestiere pe amplasamentul viitoarei autostrăzi, prin păduri, râpe și văi. Aceste drumuri necesită, la rândul lor, autorizații, defrișări și lucrări pregătitoare, cu costuri semnificative. Niciunul dintre aceste elemente nu a fost prevăzut în documentația de licitație a studiului de fezabilitate, ceea ce face imposibilă asumarea unor cheltuieli suplimentare de către prestator, o firmă de proiectare, peste valoarea contractată.

În aceste condiții, proiectul se află într-un blocaj. Lipsa progresului se reflectă direct în menținerea congestiei severe de trafic, cu pierderi importante de timp pentru utilizatori și cu un impact negativ semnificativ asupra mobilității și calității vieții în zonă.

Gabriel Budescu, directorul CNIR, a declarat recent că este luată din nou în calcul varianta PPP (parteneriat public-privat). Anterior, trei încercări eșuate de PPP au condus, de fiecare dată, la amânarea execuției cu câte 2–3 ani, până când a devenit evident că acest model nu funcționează.

Analiza noastră indică faptul că o soluție mai eficientă ar fi contractarea unui constructor plătit direct, cu finanțare asigurată prin împrumuturi cu dobândă redusă de la instituții internaționale precum BERD, BM sau BEI. În final, mecanismul este similar, în sensul că statul nu suportă costurile imediat, ci eșalonat pe 20–30 de ani, însă în cazul PPP finanțarea privată implică dobânzi semnificativ mai mari, amplificate de riscurile asociate unui proiect montan de o asemenea complexitate.

Experiențele anterioare arată că o eventuală taxare ar acoperi doar 10–20% din costurile pe termen lung, în principal cheltuielile de exploatare și întreținere, și nu costurile de construcție sau finanțare. În acest context, este necesară renunțarea la scenarii nerealiste de finanțare prin PPP.

Solicităm autorităților competente – CNIR, MT și Primului Ministru – adoptarea unor măsuri concrete și într-un termen cât mai scurt pentru deblocarea situației.

Considerăm necesară rezilierea contractului cu Consitrans, fie pe cale amiabilă, cu plata unei despăgubiri, fie unilateral, cu asumarea riscului unor despăgubiri stabilite în instanță. Menținerea situației actuale generează pierderi semnificative de timp pentru utilizatori și costuri economice ridicate pentru operatorii economici, care depășesc potențialele despăgubiri rezultate din reziliere.

Ulterior rezilierii, proiectarea și execuția pot fi scoase la licitație, inclusiv realizarea studiilor geotehnice, așa cum s-a procedat deja pe autostrăzile A1 și A8 în zonele montane. În acest context, sectorul Sinaia Sud – Predeal Sud ar trebui tratat cu prioritate, întrucât reprezintă principala sursă a congestiei de trafic pe traseul actual.

2️⃣Premiul II: Fără spații de servicii pe multe autostrăzi

Situația cea mai problematică se înregistrează pe autostrada A3 București – Ploiești, deschisă traficului în anul 2010. După 15 ani de la inaugurare, pe acest tronson nu există nicio benzinărie funcțională, iar singura parcare cu toaletă deschisă este amplasată în imediata apropiere a Bucureștiului.

O situație similară se regăsește pe A7, deschisă recent, unde sunt disponibile trei parcări cu toalete între Ploiești și Râmnicu Sărat, însă pe sectorul ulterior, până la Adjud, nici parcările nu sunt încă finalizate, iar spațiile de alimentare cu combustibil lipsesc. Probleme comparabile se constată și pe A10 Sebeș – Turda și pe DeX12 Craiova – Pitești. În unele cazuri, autoritățile au lansat proceduri de concesionare, însă acestea nu au atras ofertanți.

Există totuși evoluții pozitive pe A3 București – Ploiești. În luna iunie 2025 a fost semnat un contract cu OMV Petrom pentru realizarea unui spațiu de servicii la km 23 stânga și km 26 dreapta, contract care include și finalizarea spațiilor de servicii de scurtă durată de la km 17 și km 34.

De asemenea, pe DeX12 Craiova – Pitești a fost semnat un contract de concesiune la km 55 (în zona Slatina) cu OMV Petrom, celelalte două licitații, la km 29 și km 83, fiind anulate din lipsă de ofertanți. Procedurile urmează să fie reluate.
Ca soluție de tranziție, cu costuri reduse, poate fi avută în vedere semnalizarea stațiilor de carburanți existente în proximitatea nodurilor rutiere, de exemplu pe A7, în zonele Buzău sau Focșani.

De asemenea, pe autostrada A7, care a fost dotată cu stații de încărcare pentru vehicule electrice, aceste facilități nu pot fi utilizate în prezent de către șoferi, întrucât operarea lor este inclusă în pachetul contractului de concesiune a spațiilor de servicii, contract care se află în prezent în proces de pregătire și lansare a procedurii de licitație pentru atribuire, cu perspectiva ca primele contracte de concesiune să fie semnate cel mai devreme în cursul verii.

În acest context, propunem ca CNAIR să inițieze o procedură rapidă prin care, până la concesionarea spațiilor de servicii, stațiile de încărcare să fie puse în funcțiune prin încheierea unui contract temporar cu un operator specializat. Acest operator ar urma să își asume costurile cu energia electrică, întreținerea stațiilor, precum și încasarea contravalorii serviciilor de încărcare.

3️⃣Premiul III: A4 Litoral Sud

Deși lansată de mai mult timp, licitația pentru autostrada A4 la sud de Agigea nu este încă finalizată. Ofertele au fost depuse de operatorii interesați în decembrie 2024, în urmă cu aproximativ un an, iar procedura de evaluare nu a fost încă finalizată.
Această întârziere amână în mod nejustificat măsurile necesare pentru reducerea congestiei de trafic din zona Agigea – Eforie Nord, cu impact direct asupra mobilității rutiere, în special în perioadele de vârf turistic.

Reamintim că prima autostradă din lume, realizată în Italia în anul 1928, a avut un caracter preponderent turistic, asigurând legătura dintre Milano și lacurile din nord, ca răspuns la congestiile majore existente pe rutele de acces către zonele de agrement. O economie funcțională are nevoie de infrastructură turistică nu doar pentru susținerea activității operatorilor din domeniu, ci și pentru a permite perioade de repaus și refacere populației active, care contribuie în mod semnificativ la formarea PIB-ului și la bugetul de stat. În acest context, autostrăzile cu rol turistic reprezintă o componentă necesară a unei rețele de transport echilibrate.