Autostrada Ploiești – Brașov: Tuneluri sau poduri? Unități militare sau Castelul Cantacuzino?

CNAIR a lansat vineri în consultare publică traseul Autostrăzii Ploiești – Brașov, așa cum reiese din propunerile proiectantului Consitrans la finalul raportului Analiza Multicriterială AMC1.

Toate cele cinci alternative de traseu propuse sunt împărțite în șase tronsoane distincte:
• Tronson 1 Ploiești – Câmpina;
• Tronson 2 Câmpina – Comarnic;
• Tronson 3 Comarnic – Bușteni;
• Tronson 4 Bușteni – Predeal;
• Tronson 5 Predeal – Râșnov;
• Tronson 6 Râșnov – Codlea.

1.Alternativa 1 are 64,072 km de pod si 3,45 km de tunel

Descrierea traseului – Alternativa 1

Km 0+000 al Alternativei 1 se afla in zona km 68+200 al autostrăzii A3 București – Ploiești existentă. Traseul are o lungime de aproximativ 112,763 km, iar punctul de final se afla la intersectia cu DN1, între localitățile Ghimbav și Codlea. Acesta include și un sector cu lungimea de 6,239 km, care a fost dat în exploatare în luna decembrie a anului 2020.

Constrângeri identificate pentru Alternativa 1:
✓ Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
✓ Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
✓ Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
✓ Interferența cu monumentul istoric Castelul Cantacuzino;
✓ Interferența cu imobile ale M.A.P.N.;
✓ Demolări construcții existente;
✓ Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

2. Alternativa 2 are 50,429 km pod si 14,750 km tunel

Descrierea traseului – Alternativa 2

Km 0+000 al Alternativei 2 se află în zona km 68+200 al autostrazii A3 București – Ploiești existentă. Traseul are o lungime de aproximativ 109,112 km, iar punctul de final se afla la intersectia cu DN1, între localitățile Ghimbav și Codlea. Acesta include și un sector cu lungimea de 6,239 km care a fost dat în exploatare în luna decembrie a anului 2020.

Constrângeri identificate pentru Alternativa 2:
✓ Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
✓ Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
✓ Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
✓ Interferența cu imobile ale M.A.P.N.;
✓ Demolări construcții existente;
✓ Afectarea stației electrice Comarnic;
✓ Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

3. Alternativa 3 are 21,469 km de pod și 41,350 km de tunel

Km 0+000 al Alternativei 1 se afla in zona km 67+500 al autostrazii A3 Bucuresti – Ploiesti existenta. Traseul are o lungime de aproximativ 113+872 km, iar punctul de final se afla la intersectia cu DN1, intre localitatile Ghimbav si Codlea. Acesta include si un sector cu lungimea de 6,239 km care a fost dat in exploatare in luna decembrie a anului 2020.

Constrângeri identificate pentru Alternativa 3:
✓ Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
✓ Un procent mare din lungimea traseului, aproximativ 37%, se desfășoară în tunel.
✓ Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
✓ Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
✓ Interferența cu traseul DN1 existent;
✓ Demolări construcții existente;
✓ Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

4. Alternativa 4 are 29,082 km pod și 30,450 km tunel

Km 0+000 al Alternativei 4 se afla in zona km 67+500 al autostrazii A3 Bucuresti – Ploiesti existenta. Traseul are o lungime de aproximativ 113,391 km, iar punctul de final se afla la intersectia cu DN1, intre localitatile Ghimbav si Codlea. Acesta include si un sector cu lungimea de 6.239 km, care a fost dat in exploatare in luna decembrie a anului 2020.

Constrângeri identificate pentru Alternativa 4:
✓ Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
✓ Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
✓ Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
✓ Interferența cu traseul DN1 existent;
✓ Demolări construcții existente;
✓ Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

5. Alternativa 5 are 40,595 km pod și 24,050 km tunel

Traseul Autostrazii Ploiești – Brașov se continuă din Autostrada A3 (Km.56+500), în dreptul localității Ploiești, iar la Km 1+200 este proiectat pentru viteza de 50 Km/h un nod rutier de tip „Trompeta”, care asigură legatura cu municipiul Ploiești. Finalul proiectului este la km 111+831, unde este prevazut un nod rutier de tip B ce va realiza legatura cu DN1 și cu viitoarea variantă ocolitoare a municipiului Codlea.

Constrângeri identificate pentru Alternativa 5:
✓ Ariile protejate naturale, Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi;
✓ Un procent mare din lungimea traseului, aproximativ 22%, se desfășoară în tunel.
✓ Interferența cu zona de siguranță a magistralei C.F. 300;
✓ Intersecția cu linii de înaltă tensiune de 110kV și 400kV;
✓ Interferența cu traseul DN1 existent;
✓ Demolări construcții existente;
✓ Interferența cu alte proiecte de dezvoltare a rețelei rutiere în zona localităților Bănești – Câmpina și Bușteni – Azuga.

La finalul documentului AMC1 de 251 de pagini, proiectantul propune varianta de traseu formată din alternativa 3 pentru primele tronsoane și alternativa 5 pentru ultimele trei tronsoane:
• Tronson 1 – Alternativa Traseu 3;
• Tronson 2 – Alternativa Traseu 3;
• Tronson 3 – Alternativa Traseu 3;
• Tronson 4 – Alternativa Traseu 5;
• Tronson 5 – Alternativa Traseu 5;
• Tronson 6 – Alternativa Traseu 5.

Din varianta propusă de proiectant, rezultă un traseu total de aproape 110 kilometri cu o valoare totală a investiției, inclusiv TVA, de peste 12 miliarde de euro.

Comentând pe marginea traseului propus de Consitrans, pasionații de infrastructură spun că alternativele reprezintă „praf în ochi” și nu sunt unele normale.

„Dacă nu e cu tunel, e cu viaduct continuu. Viaduct de 11 km între Comarnic și Sinaia? Sau peste 4 km de viaduct peste Zamora si Palatul Cantacuzino?”, întreabă nemulțumit un utilizator al forumului PeUndeMerg al Asociației Pro Infrastructură. Legat de alte alternative, acesta spune că „vin cu aberațiile de tunel pe sub Prahova de la Câmpina până la Comarnic (13 km) sau tunel de 2 km pe sub CF si DN1 la Ploiesti”.

Un alt pasionat de infrastructură remarcă faptul că alternativele propuse au cam aceleași constrângeri.  „Numai la variantele ‘mai ieftine’ apare MAPN-ul ca țap ispășitor. Nu văd de ce nu se poate muta cu 20 – 50 m la nord ca să nu dea în curtea Castelului”, adaugă acesta.

Pe de altă parte, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat recent că s-a lucrat împreună cu proiectantul astfel încât costurile de implementare să fie unele rezonabile. Mai mult, un tronson de lângă Brașov ar putea fi scos la licitație chiar de anul acesta. Rămâne de văzut dacă și când vor fi prezentate variantele noi, la costuri „rezonabile”.