Avem peste 67.000 de angajaţi temporar, dublu faţă de 2010. Majoritatea sunt tineri, au facultate şi lucrează în producţie

Leasingul de personal, adică angajarea unor oameni pe perioadă determinată, prin intermediul unei alte companii, a luat amploare în ultimii cinci ani. În anul 2015, România avea peste 67.000 de angajaţi în regim de muncă temporară, adică de peste două ori mai mult decât în 2010, arată un studiu recent al Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară, reprezentativă pentru 70% din această piaţă. Cei mai mulţi angajaţi temporar lucrează în producţie, sunt tineri şi au studii superioare.
Cristina Şomănescu - lun, 24 oct. 2016, 10:07
Avem peste 67.000 de angajaţi temporar, dublu faţă de 2010. Majoritatea sunt tineri, au facultate şi lucrează în producţie

Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a realizat în luna septembrie 2016 un studiu în rândul membrilor săi. Membrii Asociaţiei derulează circa 70% dintre activităţile de muncă temporară din România şi au raporat o cifră de afaceri cumulată de 270 de milioane de euro pentru anul 2015, cu peste 50% mai mare decât în 2010, se arată în studiu.

Cele 16 companii, agenţi de muncă temporară autorizaţi care fac parte din Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară, sunt în ordine alfabetică: Adecco România, ADHR România, APT Resources&Services, Best Personal Services, Gi Group, Humangest, IHM Total Consult, Lugera, Manita Group, ManpowerGroup România, Maritime Solutions, Pro-HR, Professional, Temps, Quanta România şi Work Support Agency.

Profilul angajaţilor temporar: cei mai mulţi lucrează în producţie, sunt tineri şi au studii superioare

Cei mai mulţi angajaţi temporar lucrează în producţie (58% din numărul total al angajaţilor temporar) şi în servicii (27% dintre angajaţii temporar), potrivit studiului.

Potrivit legislaţiei în vigoare, durata angajării unei persoane în regim de muncă temporară, cunoscută sub numele de misiune de muncă temporară, nu poate fi mai mare de 24 de luni, însă poate fi prelungită pe perioade succesive care, adăugate la durata iniţială a misiunii, nu pot depăşi 36 de luni. Durata medie a misiunii de muncă temporară a crescut la peste trei luni, arată studiul.

Cei mai mulţi angajaţi temporar sunt în continuare tineri care au maximum 25 de ani (37% dintre angajaţii temporar). Faţă de situaţia anului 2010 a crescut ponderea angajaţilor temporar care au peste 45 de ani. 13% dintre angajaţii temporar au peste 45 de ani.

A scăzut însă ponderea angajatelor temporar faţă de 2010. În prezent, 43% dintre angajaţii temporar din România sunt femei, faţă de 51% dintre ei în anul 2010.

Mutaţie importantă pe piaţa muncii temporare: majoritatea angajaţilor temporar au studii superioare

Dacă în anul 2010 majoritatea angajaţilor temporar în România – adică 46% dintre ei – aveau studii medii, iar 23% dintre ei aveau studii superioare, în prezent raportul s-a inversat.
Astfel că, în prezent, peste 53% dintre angajaţii temporar sunt absolvenţi de facultate, iar 12% dintre angajaţii în regim de muncă temporară sunt studenţi. 35% dintre angajaţii temporar au absolvit ori liceul, ori şcola profesională, în vreme ce numai 12% dintre angajaţii temporar nu au studii medii.

Mai mult de o treime dintre angajaţii temporar provin din rândul angajaţilor pe perioadă determinată

34% dintre angajaţii temporar sunt persoane care au avut anterior contracte de muncă pe perioadă determinată, 18% dintre ei au fost persoane inactive înainte de angajarea în regim de muncă temporară, 14% dintre ei au mai fost angajaţi temporar, 12% sunt studenţi, 12% dintre angajaţii temporar au avut anterior acestui regim de angajare contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, şi doar 10% dintre angajaţii temporar provin din rândul şomerilor, potrivit studiului realizat de Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară.

„Studiul nostru arată o dublare a numărului de angajaţi temporar în ultimii ani, confirmând astfel viabilitatea muncii temporare ca o soluţie economică şi de carieră, care răspunde nevoii ocupaţionale, atât a angajatorilor, cât şi a forţei de muncă. Rămâne în continuare loc pentru o creştere susţinută a pieţei de muncă temporară, rată de penetrare a acesteia în România de 0,2% fiind încă mult sub nivelul mediei Uniunii Europene de 1,8%”, susţine Cristina Săvuică, preşedinte ARAMT.

Au crescut investiţiile în programele de training al angajaţilor temporar

„În total, în cursul anului trecut la nivelul Asociaţiei au fost investiţi peste 170.000 euro pentru programe de training al angajaţilor temporar, o creştere de cinci ori mai mare faţă de cei aproximativ 32.000 euro investiţi în 2010. Este însă nevoie în continuare de un parteneriat public-privat eficient, de politici economice coerente de încurajare a mobilităţii forței de muncă; de facilităţi fiscale pentru relocare, training şi investiţii ale angajatorului în pregătirea profesională a angajatului; de programe de reconversie profesională conforme cu nevoile pieţei, precum şi de o restructurare a sistemul de clasificare ocupaţională. În acest sens, ARAMT a fost şi rămâne un partener de dialog constructiv între autorităţile de reglementare, mediul de afaceri şi partenerii sociali,” a adăugat Cristina Săvuică, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară.

ARAMT este membră a World Employment Confederation – Europe, asociaţia patronală la nivel european.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
1.727 de cazuri noi de COVID-19 și 180 de decese, confirmate în ultimele 24 de ore. 168 de paturi libere la terapie intensivă
1.727 de cazuri noi de COVID-19 și 180 de decese, confirmate în ultimele 24 de ore. 168 de paturi libere la terapie intensivă
Un număr de 1.727 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate ...
Cum au făcut băncile profit în pandemie? Prin transferul riscului de credit către stat. Al doilea efect: subvenţionarea dividendelor bancare tot de către stat
Cum au făcut băncile profit în pandemie? Prin transferul riscului de credit către stat. Al doilea efect: subvenţionarea ...
Anul 2021 va rămâne în istorie ca anul în care sistemul bancar a obţinut cel mai mare profit în România. Cum a reuşit ...
Virgil Popescu: IMM-urile pot să înceapă de astăzi să depună cereri pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale
Virgil Popescu: IMM-urile pot să înceapă de astăzi să depună cereri pentru compensarea facturilor de energie electrică ...
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) trebuie să depună, începând din 27 noiembrie, cereri pentru compensarea consumurilor ...