Avertisment al firmelor care fac 30% din PIB-ul României, cu 450.000 de angajați: A fost cel mai greu an și nu urmează un 2026 de revenire

„2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare. România și-a asumat angajamente clare față de Uniunea Europeană privind reducerea deficitului. Credibilitatea acestor angajamente nu se măsoară în declarații, se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului. Fereastra pentru a corecta traiectoria este îngustă și se închide pe măsură ce datoriile cresc și costul lor devine tot mai greu de ignorat”, a declarat Iulian Lolea, Economist Șef, Confederația Patronală Concordia (foto)

Conform datelor Concordia pentru 2025, creșterea prețurilor a fost rezultatul a două evenimente consecutive, în mai puțin de 30 de zile: în iulie, statul a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică, iar în august au crescut TVA și accizele. Fiecare dintre cele două măsuri a adăugat câte două puncte procentuale la inflație.

Efectul s-a simțit imediat în buzunarul românilor, care au început să cumpere mai puțin începând cu luna august, iar până la finalul anului, vânzările din magazine au scăzut simțitor, cu luni în care volumul a scăzut cu peste 4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Îngrijorarea nu vine însă doar din ce s-a întâmplat în 2025, ci și din ce riscăm în 2026. În condițiile în care consumul privat a frânat deja, întrebarea pentru 2026 este dacă investițiile private vor rămâne timide sau dacă vor putea fi compensate de investițiile publice.

„Avem nevoie de un mediu în care investițiile private să revină, iar pentru asta este nevoie de predictibilitate fiscală și de o reducere reală a costurilor care apasă pe firme. 2025 a fost primul an în care motorul consumului s-a oprit. Nu ne permitem ca 2026 să fie primul an în care și investițiile private stagnează.”, a declarat Paul Aparaschivei, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia.

Pe zona finanțelor publice, există și o veste bună: statul a cheltuit în 2025 mai puțin decât își propusese prin rectificarea bugetară, iar ponderea în PIB a deficitului bugetar s-a redus pentru prima dată în ultimii trei ani. Deși este un progres real, datoria publică a depășit 60% din PIB, iar dobânzile plătite de stat consumă deja peste 3% din tot ce produce economia. Mai mult, România se împrumută pe piețele internaționale mai scump decât Serbia, un stat care nu este membru al Uniunii Europene și care nu are rating recomandat investițiilor. Acesta este un semnal că piețele nu sunt convinse de stabilitatea finanțelor românești, mai arată datele Concordia.

La fel de îngrijorător este și deficitul comercial. România importă mult mai mult decât exportă, iar dezechilibrul este cel mai mare din Uniunea Europeană. Paradoxul este că inclusiv la principalele categorii de produse pe care le exportăm — mașini, echipamente, produse prelucrate — importăm mai mult decât vindem în afară. Cu alte cuvinte, România are un deficit comercial nu pentru că importă bunuri de lux, ci pentru că nu a reușit să construiască o economie care să urce în lanțul valoric și exportă materii prime, în timp ce importă produse procesate.

Pentru 2026, nu se așteaptă o revenire spectaculoasă, ci una treptată. Economia poate crește mai repede decât în 2025, ajutată de banii europeni, de exporturi și de o redresare a consumului, în a doua jumătate a anului, pe măsură ce prețurile se vor stabiliza. Există și riscuri: eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a adaosului comercial la alimentele de bază sau creșterea cotațiilor la petrol pe piața internațională, care ar putea pune din nou presiune pe inflație, dacă nu e gestionată cu atenție.