Avertisment către Guvern al celor mai buni economiști: Ajustarea fiscală e o urgență, dar nu cu măsuri contestabile în instanță. Dăianu, Consiliul Fiscal: Vom plăti toți!

”Economia României a fost tratată cu morfină prin fondurile europene puse la dispoziție. Când ei nu vor mai fi vom avea o cădere de PIB potențial, o cădere de rată de creștere economică. Și s-ar putea să avem o capcană a deficitului de investiții. Avem o rată de investiții generată de bani europeni, care nu vor mai fi. Va trebui să economisim mai mult, să gasim resurse interne. Va fi foarte foarte compplicat”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Dăianu a subliniat că ajustarea deficitului va fi plătită de toți cetățenii și s-ar putea ca cei 40 de miliarde de lei necesari în acest moment pentru a reduce cu 2% deficitul până la sfârșitul anului să nu fie suficienți, iar o rectificare bugetară ar trebui să aibă loc până la 30 iunie. Urgența ajustării deficitului trebuie însă făcută prin măsuri care să nu poată fi contestate în instanță pentru că o țară nu se poate conduce ca o intreprindere pentru a ajunge până în 2031 la un deficit bugetar de 3% din PIB.

Și Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank a atras atenția că de pachetul de măsuri fisscale depinde Raportul Comisiei Europene și nesuspendarea fondurilor europene și inclusiv retrogradarea ratingului României. El a atras atenția că vede necesare două soluții, una fiscală pe partea de venituri la buget și una bugetară pentrru reducerea cheltuielilor. ”Deficitul de cont curent este explicat de deficitul bugetar”, a subliniat Dumitru.

„Suntem între ciocan și nicovală. Deficitul trebuie finanțat și nimeni nu vorbește despre costurile finanțării lui, care deja sunt la un nivel nesustenabil. Se vorbește tot timpul de tăieri de cheltuieli. Dar în jur de 90% din veniturile fiscale merg pe cheltuieli foarte rigide: salarii pensii, cheltuieli cu dobânzile. Asta e principala problemă a ajustării fiscale”,  a declarat Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

„Se vorbeşte tot timpul despre tăieri de cheltuieli, dar problema principală o reprezintă ponderea foarte mică a veniturilor bugetare în PIB. Ajustarea fiscală trebuia făcută ieri. Cel mai probabil nu putem scăp de creşteri de taxe. S-a pierdut şi mult şi din credibilitate, având în vedere creşterile mari ale deficitului bugetar de la an la an, în ultimii ani”, a explicat Dascălu.

El a menţionat că acum costurile cu datoria publică reprezintă 4,5%, un nivel încă digerabil, dar având în vedere nivelul actual al randamentelor de 7,5% la titlurile de stat pe 10 ani, doar din dobânzi datoria publică ca pondere în PIB va creşte în viitor.

Cel mai probabil, nu o să scăpăm fără creșteri de de taxe

„Trebuie să reversăm trendul de creştere al datoriei publice ca pondere în PIB. Până acum am consumat pe datorie publică şi am creat creştere economică în alte ţări”, a spus economistul-şef al BCR., care a precizat „Cel mai probabil, nu o să scăpăm fără creșteri de de taxe”.

„Ne-a ajutat oarecum inflaţia, dar creşterea PIB a stagnat în T1/2025 şi în T2 în cel mai bun caz vom vedea tot o stagnare a economiei. Agenţiile de rating s-au uitat foarte mult la incertitudinile politice.” Arată Dascălu care soune că în cel mai fericit caz vom creștere economică 0% în 2025.

În opinia economistului șef din BRD, Florian Libocor, întărirea fiscalității va atrage după sine un recul, „se vor căuta zone nefiscalizate pentru consum din economia subterană, se vor căuta produse- substitut, probabil mai proaste calitativ și mai ieftine sau se va căuta chiar evitarea respectării reglementărilor prin schimbarea rezidenței fiscale”, consideră Libocor.

„Suntem într-o situație grea, avem nevoie de un efort pentru doi ani. Asta ar schimba cu totul modul în care societatea ar privi nevoia corecțiilor atât de necesare”, a concluzionat Libocor.

De ce s-a ajuns în actuala situație economică gravă? „Dintr-o combinație de populism al politicienilor, o lipsă de cultură economică crasă a publicului și din prejudecățile cognitive  ale celor informați, care a dus la ideea că de multe ori e preferat neadevărul convenabil în fața adevărului neconvenabil”, a explicat miercuri economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea.

„Să nu ne iluzionăm. Dacă vorbim acum de o eventuală reducere a evaziunii fiscale cu 2% din PIB, într-un scenariu optimist, s-ar crea loc doar pentru mărirea cheltuielilor de apărare și pentru reducerea uriașului deficit bugetar. Astfel că orice creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea și a pensiilor, mai rapidă decât salariile este iluzorie în următorii ani”, a adăugat Lazea.