Avertisment de la Banca Mondială: Nu mai puteți exporta tehnologia altora și să considerați asta un model de succes pentru IT. România are nevoie de inovație, de a genera tehnologie

Oficialul Băncii Mondiale a explicat la International Summit 2026, organizat de ANIS, că dezvoltarea accelerată a industriei locale de tehnologie este adesea subestimată, deși impactul asupra economiei a fost major, atât prin contribuția la PIB, cât și prin exporturi și locuri de muncă.

„Sectorul IT a jucat un rol important și cheie în transformarea pe care economia României a văzut-o în ultimele două-trei decenii. Este o transformare foarte importantă care, de obicei, nu este recunoscută așa cum ar trebui”, a spus Yasser El-Gammal.

Pe de altă parte, acesta a arătat că modelul economic pe care România s-a bazat până acum a funcționat în principal prin atragerea investițiilor externe și prin integrarea tehnologiilor dezvoltate în alte state, strategie care a generat rezultate importante după aderarea la Uniunea Europeană.

„Modelul actual și vechi, cel puțin în limbajul nostru de la Banca Mondială, este un model bazat pe doi „i”: investiții și infuzie de tehnologie. România a mobilizat foarte inteligent investițiile pe care le-a primit după aderarea la Uniunea Europeană, în special în sectorul IT&C. Rezultatele au fost foarte bune. Avem o contribuție de 8% la PIB din partea acestui sector, 200.000 de profesioniști care lucrează în industrie și un impact important asupra exporturilor”, a explicat reprezentantul Băncii Mondiale.

În opinia sa, schimbările tehnologice accelerate, dezvoltarea inteligenței artificiale și contextul geopolitic tot mai instabil fac însă ca acest model să nu mai fie suficient pentru următoarea etapă de dezvoltare economică.

„Acest model și-a atins capacitatea maximă. O mare parte din motiv este reprezentată de perturbările care au loc în sector, nu doar inteligența artificială, ci și geopolitica, instabilitatea și incertitudinea, care nu vor dispărea prea curând”, a spus El-Gammal.

Oficialul a avertizat că România trebuie să facă rapid tranziția către un model bazat pe inovare și dezvoltare proprie de tehnologie, altfel riscă să piardă competitivitate în raport cu alte state din regiune și din lume.

„Există un al treilea „i” de care România are nevoie și acesta este inovația. Nu mai puteți exporta tehnologia altora și să încercați să o scalați și să considerați acest lucru drept modelul vostru de succes. Acest model și-a epuizat capacitatea. Ceea ce discutăm astăzi este despre capacitatea de a genera cunoaștere, de a genera tehnologie. Despre capacitatea de a fi o sursă de investiții și nu doar o destinație pentru investiții”, a afirmat reprezentantul Băncii Mondiale.

El a subliniat că această transformare nu este simplă și că multe state din Europa Centrală și de Est se confruntă cu aceeași provocare, însă doar o parte dintre ele vor reuși să facă trecerea către economii bazate pe inovație.

Pentru ca această schimbare să fie posibilă, România are nevoie de un ecosistem mult mai bine conectat între mediul academic și companii, de capital de risc mai agresiv și de un cadru legislativ care să permită experimentarea și asumarea eșecului.

„Un astfel de ecosistem are nevoie de conexiuni foarte profunde între instituțiile academice și sectorul privat. Are nevoie de instrumente adaptate nevoilor companiilor, de capital de risc mult mai agresiv și, mai presus de toate, de un parteneriat public-privat foarte puternic. În final, are nevoie de un mediu de reglementare care să permită experimentarea. Vor exista multe eșecuri, dar dintre aceste eșecuri vor apărea și câteva succese care vor face toată diferența”, a spus El-Gammal.

Reprezentantul Băncii Mondiale a vorbit și despre concluziile preliminare ale unui studiu care urmează să fie publicat și care analizează nivelul de adopție tehnologică în companiile private din România. Una dintre principalele concluzii este că multe firme investesc în digitalizare fără să obțină însă câștiguri reale de productivitate.

„Vedem că multe firme românești au adoptat tehnologia digitală, dar atunci când analizăm modul în care această tehnologie este utilizată în activitatea de zi cu zi, realizăm că adopția a avut loc, însă câștigurile de productivitate care ar trebui să rezulte din această adopție nu apar, din cauza nivelului foarte de bază de utilizare a digitalizării. Practic, cheltuim bani și facem investiții fără să generăm beneficiile”, a explicat acesta.

O altă concluzie importantă a studiului este că problema competitivității nu mai este doar la nivelul IMM-urilor, ci și în cazul celor mai performante companii locale, unde diferența față de liderii globali crește rapid.

„Există multe discuții despre adopția tehnologiei în IMM-uri, dar studiul arată că există o problemă și mai mare la vârf. Dacă comparați cele mai performante companii românești cu cele mai performante companii globale, diferența se mărește foarte rapid. Nu discutăm doar despre probleme de inovare, ci și despre probleme de management”, a spus oficialul Băncii Mondiale.

Acesta a avertizat și că multe companii locale nu conștientizează dimensiunea reală a problemei și nu investesc proactiv în tehnologii noi.

„Cel mai periculos lucru este că aceste probleme nu sunt percepute de companii. Firmele cred că au adoptat tehnologia. Între 30% și 40% dintre companii investesc în tehnologii noi doar atunci când cele vechi se uzează. Nu fac acest lucru proactiv și nu văd nevoia de a adopta noile tehnologii”, a afirmat El-Gammal.

În ciuda acestor probleme, reprezentantul Băncii Mondiale consideră că România are în continuare toate ingredientele necesare pentru a face tranziția către o economie bazată pe inovare și tehnologie proprie.

„România are fundații solide. Cel mai important, are oamenii și experiența, dar are și conectivitatea, piața și poziționarea strategică. Însă această tranziție nu se va întâmpla automat. Este nevoie de un ecosistem funcțional, de asumarea riscurilor și nu doar de competențe tehnice, ci și de competențe antreprenoriale”, a concluzionat acesta.

Potrivit unui studiu al ANIS din decembrie 2025, industria locală de IT a crescut cu 7% în termeni reali, cel mai slab nivel din ultimii ani. Contribuția sectorului IT&C la PIB a coborât de la 6,8% în 2023 la 6,67% în 2024, după ce atinsese un maxim de aproape 8% în 2021.

Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. În cadrul ANIS sunt peste 170 de membri, fiind reprezentate atât companii cu capital românesc cât şi străin, companii mici sau multinaţionale, cu sedii în toate marile centre IT din ţară.