Avertisment dur din BNR: Modelul Grecia e aproape. Rădulescu, consilier Isărescu: Ei s-au prăbușit la 250% din PIB datorie, noi picăm la 65%
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/07/Eugen-Radulescu-746x420.jpg)
În opinia lui Eugen Rădulescu, dacă Grecia s-a prăbușit când avea o datorie publică de 250% din Produsul Intern Brut (PIB), România riscă să travereseze aceeași situație la 65% din PIB, având în vedere dobânzile foarte mari la care ne împrumutăm. În prezent, țara noastră a ajuns la o datorie publică de 60% din PIB, coroborată cu un deficit bugetar de peste 7%, de peste două ori mai mare decât nivelul impus în UE.
„În 2006, aveam o datorie publică de 11-12%. Acum am ajuns la 60% din PIB. Nu am făcut nimic cu banii. Au fost bani aruncați pe fereastră. Deficitul bugetar este elefantul din cameră. Cu el trebuie să ne liptăm în primul rând”, a punctat consilierul guvernatorului BNR, prezent la Conferința NewMoney.Talks: „Punctul de Inflexiune”
În opinia sa, consumul peste nivelul producției a avut un efect pozitiv, pentru că am recuperat declajalele față de UE în privința nivelului de trai, însă ulterior această evoluție a avut un efect profund negativ. Rădulescu crede că trebuia de mult să „schimbăm macazul” și să revenim la o formulă de creștere bazată pe un consum mai mic decât producția.
Cu 60% din PIB datorie, plătim dobânzi mai mari decât Franța, care are 120% din PIB. Politicienii, principala cauză
„Societatea a decis să consume mai mult decât produce și asta s-a întâmplat. O vreme, lucrul acesta a fost bun. În 2006 eram la 39% din PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare din UE. Acum suntem la 78%. Nicio altă țară nu a mai făcut un salt atât de amplu. Un salt mare a făcut Polonia, iar acum este undeva în ceruri, față de unde suntem noi. O vreme, aceste politici au fost suportabile și benefice. Dar au fost benefice cât timp am avut modificări legislative care au permis o societatea mai inclusivă. Am trecut deja de momentul când trebuia să schimbăm aceste politici. Avem cheltuieli cu dobânzile mai mult decât cele cu educația. Noi, cu 60% datorie publică plătim dobânzi mai mari decât Franța, care are 120% din PIB. Când în 2023 îți propui 5% deficit bugetar, de la 7% din PIB și tu crești cu două procente, ți-ai ruinat posibilitatea de a te împrumuta în condiții decente.”, a explicat Rădulescu.
Consilierul lui Mugur Isărescu a arătat că am ajuns să avem doar două opțiuni, ambele dureroase, dintre care una ar fi catastrofală. ” Reducerea deficitului public trebuie să fie ținta principală. Pentru că ori o facem treptat, ori modelul Grecia. Noi ajungem acolo la 65% din PIB, față de Grecia la 250% din PIB, dacă nu privim lucrurile cu realism. Comportamentul politicienilor arată lipsă de înțelegere. Ne împrumutăm din ce în ce mai greu. Ne împrumutăm la dobânzi foarte mari. Avem deficit mare și nu părem că vrem să îl scădem și avem incertitudini politice care pot duce spre extremism, iara aceste lucruri ni le spun agențiile de rating pe față”, a declarat Eugen Rădulescu.
Amintim că, după criza financiară din 2008-2009, Grecia a ajuns în situația a nu își mai putea plăti datoriile externe. Grecia era una dintre țările cu cele mai mari facilități acordate bugetarilor și pensionarilor, inclusiv al 13-le și chiar al 14-lea salariu. De asemenea, Grecia freușea să colecteze foarte puține taxe, evaziunea fiind la ordinea zilei. După ce a ajuns în situația amintită, Grecia a trecut printr-o recalibrare dureroasă, cu șomaj mare și tăieri de salarii, măsurile fiind impuse de creditori. Economia elenă și-a revenit abia în ultimii ani.