Avertismentul reprezentantului FMI la București: România trebuie să se gândească serios la un nou model de creștere. Avantajele pe care le avea înainte dispar

Prezent la București, la evenimentul Impact SEE desfășurat la București, reprezentantul FMI a arătat că regiunea a avut în ultimele decenii una dintre cele mai puternice evoluții economice din lume, comparabilă, în opinia sa, cu ascensiunea „Tigrilor Asiatici” din anii ’80.

„Această regiune este o poveste de succes. Este, de fapt, fără paralel în lume, cu excepția Tigrilor Asiatici din anii ’80. Deci, regiunea trebuie să fie mândră, iar țările aflate în dificultate trebuie să se gândească la ce făceau bine pentru a reveni la acel nivel”, a declarat Carlos Mulas-Granados.

Următoarea etapă a convergenței va fi însă mai dificilă, deoarece o parte dintre avantajele de cost și energie de care economiile din regiune au beneficiat în trecut nu mai există în aceeași măsură. În același timp, concurența internațională crește, inclusiv din partea Chinei, iar demografia, tranziția climatică și inteligența artificială necesită investiții suplimentare.

Există o mulțime de avantaje pe care regiunea le avea înainte, de la avantaje de cost până la avantaje energetice, care nu mai sunt prezente în același mod; de asemenea, China lansează provocări. Lumea devine un loc cu o concurență mai mare și nu mai este ușor să faci comerț ca înainte. Pe lângă toate acestea, demografia, clima și IA necesită mai multe investiții în mijlocul unei datorii publice în creștere.”

Pentru următoarea etapă, România trebuie să găsească modalitatea prin care capitalul privat poate prelua un rol mai mare în investiții și inovare, iar companiile să avanseze către segmente cu valoare adăugată mai ridicată.

„Pentru toate acestea, regiunea — această țară și alte țări din regiune — trebuie să se gândească serios la modul în care pot aduce sectorul privat în noul model de creștere: mai sus pe lanțul valoric, mai inovator, valorificând cele mai bune oportunități din tranziția AI și trecând într-un loc în care pot fi în continuare numărul unu pe piețele lor, într-un segment diferit al lanțului valoric”, a spus reprezentantul FMI.

Acesta a mai anunțat că FMI urmărește evoluția acestor schimbări și pregătește un nou raport care ar urma să fie publicat la sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2027.

România rămâne în urma mediei UE la inovație

Una dintre problemele pe care România trebuie să le rezolve în următoarea etapă de dezvoltare este capacitatea de a transforma mai mult capital în inovație și în companii capabile să crească. Mulas-Granados a arătat că România și-a îmbunătățit performanța în Indexul Inovației, dar continuă să se afle la distanță de media Uniunii Europene.

Reducerea diferenței presupune, în opinia reprezentantului FMI, investiții mai mari atât din partea statului, cât și a companiilor. O componentă importantă este finanțarea startup-urilor și dezvoltarea piețelor de capital, astfel încât firmele noi să poată găsi bani atât în faza inițială, cât și ulterior, atunci când au nevoie de capital pentru a crește.

„Țări precum România se îmbunătățesc când vine vorba de Indexul Inovației, dar sunt încă departe de media UE. Așadar, trebuie să se întâmple mai multe în privința a ceea ce se întâmplă deja. Este nevoie de mai multe investiții din partea sectorului privat și a sectorului public în inovație: dezvoltarea startup-urilor, finanțarea acestora și permiterea creșterii lor.

Tot ce se poate face pentru a aprofunda piețele de capital, astfel încât noile companii să poată găsi capitalul de start (seed capital) pentru a începe și apoi pentru a crește, este fundamental, deoarece o mare parte din această inovație are loc nu doar în universități, nu doar prin investițiile sectorului public și cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, ci este făcută, în principal, de către companii”, a arătat Carlos Mulas-Granados.

Inteligența artificială, următorul test pentru regiune

O parte importantă a acestei transformări va fi determinată de inteligența artificială. Datele FMI prezentate la București arată că Europa Centrală și de Est este relativ bine poziționată la nivel mondial pentru tranziția către AI, însă continuă să se afle în urma mediei Uniunii Europene și a Statelor Unite.

Indicele de Pregătire pentru Inteligența Artificială al FMI evaluează mai multe componente ale capacității unei economii de a adopta tehnologia. Potrivit reprezentantului FMI, regiunea din care și România face parte trebuie să investească în capitalul uman, astfel încât angajații să poată integra AI în activitatea lor, iar managerii să o utilizeze efectiv în companii.

În paralel, sunt necesare investiții în infrastructura care susține economia digitală, de la centre de date și conectivitate până la infrastructura energetică necesară acestora.

„Europa Centrală și de Est este bine poziționată în raport cu alte regiuni din lume, dar este încă departe de media UE și de SUA (…) Trebuie să se îmbunătățească pe piața muncii, în capitalul uman — adică în ce măsură lucrătorii pot integra AI în activitatea lor zilnică și în ce măsură managerii o folosesc în companiile lor — și, de asemenea, este mai multă nevoie de infrastructură digitală. Am auzit asta în panelul anterior: centre de date, baterii, conectivitatea la internet în noile tehnologii — este nevoie de mai multe investiții.”

FMI: Guvernele sunt suprasolicitate

Problema este că aceste investiții devin necesare într-un moment în care capacitatea guvernelor din regiune de a finanța noi priorități este tot mai limitată.

„Dar apoi se ajunge mereu la aceeași întrebare: Bun, de ce guvernele nu fac mai mult din asta sau din cealaltă? Ei bine, guvernele sunt suprasolicitate.”

Mulas-Granados a arătat că situația finanțelor publice din Europa Centrală și de Est s-a schimbat substanțial față de perioada în care a început procesul accelerat de convergență către economiile occidentale.

Potrivit proiecțiilor prezentate de reprezentantul FMI, datoria publică la nivel regional ar urma să crească cu aproape 20 de puncte procentuale între 2010 și 2030 și să ajungă în apropierea pragului de 60% din PIB. Mulas-Granados a precizat că acest nivel nu indică un pericol imediat, datoria fiind rambursată pe perioade lungi, dar arată că economiile din regiune se apropie de limite care în trecut nu reprezentau o problemă importantă.

„Cu 25 de ani în urmă, când au început toate aceste convergențe, guvernele nu aveau datorii. Acum, vedeți, de exemplu, proiecția datoriei publice între 2010 și 2030 pentru regiune arată o creștere de aproape 20 de puncte procentuale. Noi, la FMI, estimăm că regiunea va avea un raport datorie/PIB de aproape 60% din PIB, deci aproape două treimi din ceea ce se produce în fiecare an ar trebui, dacă s-ar dori achitarea datoriei, să fie folosit pentru plată. Desigur, aceasta se plătește pe parcursul multor ani, deci nu există un pericol în acest sens, dar vă apropiați de limite care erau considerabile și despre care înainte nu se credea că ar fi o problemă în regiune.”

Apărarea, clima, pensiile și sănătatea vor cere tot mai mulți bani

Creșterea datoriei vine într-un moment în care guvernele trebuie să găsească simultan bani pentru mai multe transformări structurale.

Prima este tranziția climatică, care presupune atât reducerea emisiilor, cât și investiții pentru adaptarea la schimbările climatice și diversificarea surselor de energie. O altă presiune vine din apărare, pe fondul situației geopolitice din regiune. Mulas-Granados a menționat explicit România și Polonia printre statele care investesc puternic în armament și sisteme de securitate.

La acestea se adaugă costurile sistemelor de sănătate și de pensii, asupra cărora vor pune o presiune tot mai mare îmbătrânirea populației și evoluțiile demografice nefavorabile.

Calculele prezentate de FMI indică o creștere substanțială a acestor necesități suplimentare de finanțare. Cheltuielile necesare pentru a răspunde noilor provocări ar putea ajunge la aproximativ 4 puncte procentuale din PIB în 2030 și la 7 puncte procentuale din PIB până în 2050, peste ceea ce cheltuiesc în prezent guvernele.

„Astfel, cheltuielile pe care guvernele trebuie să le facă pentru a aborda toate aceste provocări pot crește de la aproximativ 4 puncte procentuale din PIB în 2030 până la 7 puncte procentuale din PIB în 2050, în plus față de ceea ce cheltuiesc guvernele acum. Așadar, cu excepția cazului în care găsesc surse suplimentare de venituri, acest lucru se va duce în mai multă datorie, iar noi suntem deja la niveluri ridicate ale datoriei.”

Sectorul privat trebuie să intre în noul model de creștere

În acest context, reprezentantul FMI consideră că guvernele trebuie să păstreze stabilitatea macroeconomică și să își controleze deficitele și datoria, ceea ce limitează posibilitatea ca statul să finanțeze singur toate investițiile necesare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

De aici rezultă rolul mai important pe care ar trebui să îl aibă sectorul privat. Companiile trebuie să genereze o parte mai mare din investițiile în inovare și inteligență artificială și să urce în lanțurile valorice, astfel încât economiile din regiune să nu mai concureze predominant prin avantajele de cost pe care s-au bazat în trecut.

„Deci, concluzia: ce trebuie făcut? Desigur, sectorul public trebuie să mențină stabilitatea macroeconomică, trebuie să își pună bilanțurile în ordine — atât deficitele, cât și datoria publică —, să răspundă acestor cerințe, dar sectorul privat este cel care trebuie să aducă inovația, investițiile în AI și valoarea adăugată, astfel încât companiile din Europa Centrală și de Est să devină campioni regionali”, a conchis Mulas-Granados.

Carlos Mulas-Granados este reprezentant regional al Fondului Monetar Internațional pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

Cel mai recent, a ocupat funcția de adjunct al șefului echipei de strategie a FMI, unde a coordonat cooperarea Fondului cu Comitetul Monetar și Financiar Internațional și cu G20.

Anterior, a ocupat funcții de economist principal în mai multe departamente ale FMI, participând, printre altele, la misiuni în Brazilia, Croația, Costa Rica, Portugalia, Senegal și Regatul Unit. De asemenea, a avut un rol analitic important în elaborarea unor publicații-cheie ale Fondului, precum World Economic Outlook, Fiscal Monitor și Regional Economic Outlook for Europe.